Calafat: „Mărţişoare pentru copii, părinţi şi educatoare”, de la Dan Vană
Casa de Cultură, Grădiniţa nr. 1 (grupa mijlocie, educatoare Cristina Vană) şi Şcoala Gimnazială „Gheorghe Brăescu” din Calafat au organizat, săptămâna trecută, o manifestare dedicată lunii lui Mărţişor şi mai ales zilei de 8 Martie, sub genericul „Semne”. În prim-plan au fost copiii, care au realizat expoziţia „Mărţişoare pe hârtie de la grupa mijlocie” şi au pregătit pentru mămicile şi dascălii lor un spectacol. Le-a stat alături, în Sala „Marin Sorescu” a Casei de Cultură calafetene, cu a sa chitară, şi Emeric Imre.
Tot celor mici le-a fost dedicată o carte: „Mărţişoare pentru copii, părinţi şi educatoare”, apărută recent la Editura „Semne” şi semnată de nimeni altul decât poetul şi folkistul Dan Vană. Poeziile lui vorbesc „despre mărţişor, despre copilărie, despre primăvară şi despre toate câte se întâmplă pe-afară, despre soare şi flori, iarbă, pomi, păsări sau furnici şi, nu în ultimul rând, despre mămici”, după cum „avertizează” autorul încă din prefaţă. „Şi toate astea doar în patru versuri atotcuprinzătoare. Pentru că, de la cercetătorii britanici se ştie, toţi copiii de la grupa mijlocie pot memora uşor strofele ternare, mai ales când tema este despre mărţişoare, aceste simboluri alb-roşii, pe care nu le poartă tătarii şi nimeni alţii-n lume, numai noi şi bulgarii”, explică Dan Vană.
Un dar mare şi frumos făcut copiilor, în al căror univers plin de fantezie şi gingăşie autorul se transpune cu generozitate – după cum remarcă poeta Clara Mărgineanu –, pentru că „asemenea versuri lipsesc din programele grădiniţelor şi şcolilor primare”. Volumul cuprinde 28 de poezii pentru grupa mică, alte 28 pentru cei de grupa mijlocie şi 24 pentru cei de grupa mare şi este ilustrat cu desene ale prichindeilor. „Dan Vană ne spune prin această bijuterie tipărită că nu are în grija sa doar copii mari ai lumii de cuvinte, cei cu chitări… Ci răspândeşte în toate zările mărţişoare ritmate, de o emoţie şi o duioşie pe care eu le-am simţit de la lectura versurilor lui Emil Gârleanu sau ale Elenei Farago”, adaugă Clara Mărgineanu.