Aceste localităţi sunt: Segarcea, Amărăştii de Jos, Argetoaia, Bistreţ - satul Bistreţ, Bucovăţ - satele Palilula şi Sărbătoarea, Catane, Coţofenii din Dos, Cetate, Cioroiaşi, Drănic - trei staţii, Dioşti, Gherceşti, Goieşti, Izvoare, Işalniţa, Pieleşti, Leu, Moţăţei, Mischii, Murgaşi - două staţii, Malu Mare - două staţii, Podari, Scaeşti, Secu - două staţii, Teslui, Ţuglui, Sadova.
În alte peste 30 de localităţi - Craiova, Filiaşi, Băileşti, Calafat, Bechet, Călăraşi, Apele Vii, Breasta, Dăbuleni, Bistreţ - satul Bistreţul Nou, Braloştiţa, Bârca, Celaru, Caraula, Castranova, Cârcea, Coşoveni, Desa, Drăgoteşti, Galicea Mare, Giubega, Greceşti, Gighera, Ghindeni, Izvarna, Maglavit, Perişor, Pleniţa, Rast - satul Rastul Nou, Robăneşti, Vârvoru de Jos - cinci staţii, Urzicuţa - aprovizionarea cu apă potabilă a populaţiei prin sisteme centralizate de distribuţie se realizează prin staţii de apă autorizate sanitar.
În celelalte peste 200 de sate din Dolj populaţia se aprovizionează cu apă din fântânile aflate în propriile gospodării, însă autorităţile judeţene susţin că în peste 85 la sută din acestea apa este infestată cu nitriţi, nitraţi şi amoniac, iar “lumea s-a obişnuit să bea otravă”, calitatea apei fiind în acest moment cea mai gravă problemă a judeţului.
Potrivit DSP Dolj, în anul 2012 nu s-au înregistrat pe raza judeţului cazuri de methemoglobinemie acută infantilă, generată de apa de fântână. Medicii de familie au obligaţia ca, începând cu luna a 7-a, a 8-a de sarcină, după identificarea sursei de apă pentru fiecare sugar în parte, să recolteze probe de apă, care se prelucrează gratuit, la Laboratorul DSP din Craiova, str. Brestei, nr. 6. În cazul în care apa provenită din sursele proprii nu corespunde normelor de potabilitate, se interzice utilizarea respectivelor surse, cu recomandarea consumării apei din altă sursă corespunzătoare sau a folosirii apei plate din comerţ. Spitalele din judeţ raportează trimestrial numărul de cazuri de methemoglobinemie acută infantilă provocată de apa de fântână.
Supravegherea calităţii apei potabile din judeţul Dolj, în anul 2012, s-a realizat prin recoltarea de probe de apă potabilă în mediul urban, realizându-se un număr de 3.393 de determinări fizico-chimice şi 1.631 de determinări microbiologice, recoltarea de probe de apă potabilă în mediul rural, realizându-se un număr de 1.068 de determinări fizico-chimice şi 421 de determinări microbiologice, şi recoltarea de probe de apă din surse proprii, la solicitarea persoanelor fizice sau juridice, precum şi din sursele proprii din care se aprovizionează sugarii şi femeile gravide, realizându-se 366 de determinări microbiologice şi 609 probe pentru determinări fizico-chimice.
DSP Dolj
Astăzi, 22 martie 2013, are loc cea de-a XXI-a celebrare a Zilei Mondiale a Apei, instituită de Adunarea Generală ONU în 1993, iar tema din acest an este “Colaborarea pentru apă pe plan global - un imperativ de stringentă actualitate” şi slogan “Apa înseamnă viaţă. Să o preţuim şi să o gestionăm în mod responsabil, ÎMPREUNĂ”.
Scopul acestei zile este sensibilizarea naţiunilor în privinţa colaborării internaţionale pentru apă, iar drept coordonatoare a Anului Internaţional de Cooperare în privinţa Apei 2013 a fost desemnată UNESCO - organizaţie cu profil multidisciplinar, îmbinând ştiinţele naturale şi sociale, educaţia, cultura şi comunicarea.
Deficitul fizic de apă este prezent în zonele deşertice din sud-vestul SUA şi nordul Africii, Peninsula Arabică, nordul Chinei, sud-estul Australiei; deficit relativ înregistrează sudul Africii, Orientul Mijlociu şi Apropiat, dar şi Ucraina. Deficit economic de apă (rezerve existente, dar nevalorificate) se înregistrează în cea mai mare parte a Africii, Peru, nordul Indiei şi Indochina.
România, ca şi cea mai mare parte a Americii şi a Europei, nu înregistrează deficit fizic de apă. Cantitatea de apă potabilă disponibilă anual/locuitor se găsea în 2007 între un nivel minim de 0 - 1000 mc (nordul Africii şi Peninsula Arabică) şi unul maxim de 70.000 - 680.000 mc (Canada, America de Sud, Scandinavia, Rusia, Australia şi Noua Zeelandă). România este clasată pe nivelul mediu-superior, cu 6.000 - 15.000 mc/an/locuitor.
