Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) obligă statul român la plata a 35.000 de euro în dosarul unui tânăr decedat în 2004 la Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare, dosar în care a fost stabilită încălcarea dreptului la viață și la un remediu efectiv prevăzute de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.Astfel, România va trebui să achite 10.000 de euro Centrului de Resurse Juridice (CRJ), care a intentat procesul în numele tânărului Valentin Câmpeanu, și 25.000 de euro organizației Interights, care au acționat ca și consilier al CRJ în fața CEDO.
Curtea a considerat că, în cazuri excepționale și având în vedere seriozitatea acuzațiilor, o organizație nonguvernamentală putea acționa ca reprezentant al lui Valentin Câmpeanu, deși ONG-ul nu a fost victimă a nerespectării Convenției Europene a Drepturilor Omului.
CEDO a stabilit că Valentin Câmpeanu a fost plasat în instituții medicale care nu erau echipate să furnizeze îngrijire corespunzătoare pentru condiția sa, că a fost transferat de la o unitate la alta fără o diagnosticare adecvată și că autoritățile nu au reușit să îi ofere tratamentul adecvat cu medicație antiretrovirală. Conștiente de situația dificilă – lipsa personalului, mâncare insuficientă, lipsa încălzirii –, autoritățile din spitalul de psihiatrie i-au pus viața în pericol. Mai mult, nu a avut loc o investigare efectivă a circumstanțelor decesului acestuia, este de părere Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
«Valentin Câmpeanu a fost orfan, a fost infestat cu HIV într-un centru de protecție a copilului, a fost transferat abuziv dintr-un loc într-altul fără a-i fi cerut consimțământul ori fără a se fi putut ține cont de nevoile lui și mai apoi el moare fără ca cineva din partea statului să se autosesizeze. Curtea observă că centrul nu a fost echipat pentru a se îngriji de un pacient cu probleme de sănătate mintală. Avem pe rolul Curții un alt dosar pentru alți 18 pacienți care au murit în aceeași perioadă cu el acolo, se numește „Malacu și ceilalți împotriva României”», a declarat, ieri, managerul de program la CRJ, Georgiana Pascu, într-o conferință de presă.
La rândul său, expertul CRJ Horațiu Rusu a spus că CEDO a extins noțiunea de victimă. „Câmpeanu nu avea reprezentanți, nu avea rude, era în grija statului încă de la naștere, astfel încât, conform procedurii Curții, a prevederilor CEDO, nimeni nu putea să aducă un astfel de caz împotriva României. În acest moment, Curtea vine și extinde această noțiune de victimă, astfel încât în mod excepțional și o organizație nonguvernamentală poate aduce un astfel de caz în fața Curții când nu există rude sau alte persoane care să aducă cazul în fața Curții și să asigure de fapt dreptul efectiv protejat prin Convenție”, a adăugat Rusu.
CRJ amintește că în februarie 2004 Valentin Câmpeanu, un tânăr orfan de 19 ani cu dizabilități intelectuale și infectat cu HIV, murea „în condiții suspecte” la Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare. (Agerpres)
Curtea a considerat că, în cazuri excepționale și având în vedere seriozitatea acuzațiilor, o organizație nonguvernamentală putea acționa ca reprezentant al lui Valentin Câmpeanu, deși ONG-ul nu a fost victimă a nerespectării Convenției Europene a Drepturilor Omului.
CEDO a stabilit că Valentin Câmpeanu a fost plasat în instituții medicale care nu erau echipate să furnizeze îngrijire corespunzătoare pentru condiția sa, că a fost transferat de la o unitate la alta fără o diagnosticare adecvată și că autoritățile nu au reușit să îi ofere tratamentul adecvat cu medicație antiretrovirală. Conștiente de situația dificilă – lipsa personalului, mâncare insuficientă, lipsa încălzirii –, autoritățile din spitalul de psihiatrie i-au pus viața în pericol. Mai mult, nu a avut loc o investigare efectivă a circumstanțelor decesului acestuia, este de părere Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
«Valentin Câmpeanu a fost orfan, a fost infestat cu HIV într-un centru de protecție a copilului, a fost transferat abuziv dintr-un loc într-altul fără a-i fi cerut consimțământul ori fără a se fi putut ține cont de nevoile lui și mai apoi el moare fără ca cineva din partea statului să se autosesizeze. Curtea observă că centrul nu a fost echipat pentru a se îngriji de un pacient cu probleme de sănătate mintală. Avem pe rolul Curții un alt dosar pentru alți 18 pacienți care au murit în aceeași perioadă cu el acolo, se numește „Malacu și ceilalți împotriva României”», a declarat, ieri, managerul de program la CRJ, Georgiana Pascu, într-o conferință de presă.
La rândul său, expertul CRJ Horațiu Rusu a spus că CEDO a extins noțiunea de victimă. „Câmpeanu nu avea reprezentanți, nu avea rude, era în grija statului încă de la naștere, astfel încât, conform procedurii Curții, a prevederilor CEDO, nimeni nu putea să aducă un astfel de caz împotriva României. În acest moment, Curtea vine și extinde această noțiune de victimă, astfel încât în mod excepțional și o organizație nonguvernamentală poate aduce un astfel de caz în fața Curții când nu există rude sau alte persoane care să aducă cazul în fața Curții și să asigure de fapt dreptul efectiv protejat prin Convenție”, a adăugat Rusu.
CRJ amintește că în februarie 2004 Valentin Câmpeanu, un tânăr orfan de 19 ani cu dizabilități intelectuale și infectat cu HIV, murea „în condiții suspecte” la Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare. (Agerpres)