Cât de transparente sunt autorităţile publice, cum răspund la solicitările cetăţenilor s-a putut afla prin intermediul cercetării „M-am decis să mă implic”. În baza unei platforme online http://implicare-l52.ro/cerere iniţiată de Academia de Advocacy şi membrii Coaliţiei 52, cetăţenii au putut adresa întrebări către factorii de decizie respectiv autorităţile publice locale şi ministere.
Întrebările sunt următoarele: Câte proiecte de acte normative au fost adoptate de către instituţia dvs., în cursul lunii anterioare? 2. Dintre proiectele de acte normative adoptate în cursul lunii anterioare, câte au fost supuse consultării publice, în baza Legii nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică? 3. Dintre proiectele de acte normative adoptate în cursul lunii anterioare, câte au fost modificate în urma procesului de consultare publică, derulat în baza Legii nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică? 4. Câte opinii scrise au fost colectate, în cursul lunii anterioare, de la cetăţeni şi asociaţii legal constituite, cu privire la proiectele de acte normative aflate în consultare publică, în baza Legii nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică? 5. Câte dezbateri publice din proprie iniţiativă au fost organizate de către instituţia dvs., în cursul lunii anterioare, în baza Legii nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică? 6. Câte dezbateri publice la cererea organizaţiilor societăţii civile au fost organizate de către instituţia dvs., în cursul lunii anterioare, în baza Legii nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică? 7. Câte justificări în scris de nepreluare a recomandărilor, formulate şi înaintate în scris de cetăţeni şi asociaţii legal constituite, au fost transmise de către instituţia dvs., în cursul lunii anterioare, în baza Legii nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică?
Joi au fost prezentate la Craiova concluziile monitorizării aplicării Legii52/2003 republicată în 2013 privind transparenţa decizională a autorităţilor publice.
„Coaliţia 52 înfiinţată în 2012 când ne-am dorit să îmbunătăţim legea 52 a transparenţei decizionale este în vigoare în România din 2003, este poate cea mai bună lege a transparenţei decizionale din toată Europa. Noi am considerat atunci că putem face ceva pentru a o îmbunătăţi pentru a avea un dialog mai bun între decidenţi şi societatea civilă. Decidenţii în cazul de faţă şi al proiectului despre care vorbim sunt consiliile locale de la municipiile din ţară sau ministere. Se ştie că un consiliu local sau un minister pot să iniţieze proiecte de hotârâre, care după ce sunt votate, devin legi. Legea 52 spune că autoritatea publică locală are nişte responsabilităţi, trebuie ca proiectul de lege să fie supus consultării publice, să ştie lumea de el cu 30 de zile înainte de a se vota în şedinţa de CL. În această perioadă de 30 de zile în primele 15 zile cetăţeanul are dreptul să ceară o dezbatere publică, în scris, să spună „este un proiect care mă interesează pe mine”, că vorbim de nu ştiu ce reglementări, pe salubritate, orice se votează în CL. Autoritatea locală trebuie să-i răspundă dacă face sau nu acea dezbatere, trebuie să şi justifice dacă o face sau nu, se colectează propunerile de la cetăţeni în cadrul dezbaterii publice şi fiecare cetăţean trebuie să primească un răspuns în care i se va spune dacă s-a acceptat sau nu şi de ce. Astăzi (n.r. ieri) prezentăm rezultatele culese de-a lungul a opt luni de cercetare care a privit consultarea publică, cum au răspuns decidenţii şi modul cum societatea civilă a înţeles să se implice. La acest moment avem 180 de cetăţeni şi reprezentanţi ai societăţii civile care s-au înscris pe platforma online „M-am decis să mă implic”. Orice cetăţean se poate loga, iar între 1 şi 5 ale lunii poate să adreseze cereri Municipiilor şi ministerelor, dacă apare roşu nu poate să mai adreseze cerere, platforma este făcută ca să dai o singură întrebare unei singure instituţii. Pe baza legii 544 orice cetăţean poate să adreseze unei instituţii publice întrebări vizavi de cum îşi face treaba, pe baza legii 52 doar organizaţiile pot să solicite dezbateri publice unei autorităţi publice locale şi atunci aceste două legi au fost îmbinate. Acolo, de la 1 până la 5 ale lunii pot să trimită adrese prin care ministerele sau autoritatea publică locală răspund la nişte întrebări, 7 întrebări la care se răspunde doar cu o cifră. Nu am cerut să modificăm proiecte de hotărâre, asta depinde de fiecare cetăţean, în fiecare localitate, ci am vizat 109 municipii şi 17 ministere”, a declarat Ion Mihai - lider regional pe Coaliţia 52.
Municipiile din Dolj nu au fost suficient de transparente.
„Au fost depuse 26 de solicitări de date publice pentru Craiova, Băileşti, Calafat pentru informaţii de ordinul public. La Craiova s-au primit răspunsuri pentru 7, pentru 2 încă nu s-au primit; Băileşti, 6 răspunsuri din cele 8 solicitări, dar cu termen supraevaluat, peste 30 de zile, deci în afara legii, pentru 2 nu s-au primit încă. La Calafat au fost depuse 9 solicitări, s-a răspuns la fel în afara termenului legal. Legea prevede ca în 10 zile de la primirea solicitării autoritatea publică trebuie să dea un răspuns sau dacă i se pare atât de complicat răspunsul pe care să-l dea, să spună, o să vă răspundem în următoarele 20 de zile. Cred că nu au răspuns fiindcă nu sunt interesaţi de această transparenţă decizională, nu a fost suficientă importanţă consultării publice şi opiniei cetăţeanului în cele din urmă”, a precizat Mariana Ciobanu, lider local Coaliţia 52.
În total au fost trimise, în lunile februarie-octombrie 2015, 846 solicitǎri de informaţii către 17 ministere şi 109 primării. În 55% din cazuri, s-au primit rǎspunsuri în termenul de 10 zile lucrătoare, în 5% din cazuri s-au înregistrat răspunsuri dupǎ expirarea acestui termen, iar în 40% din cazuri nu s-a rǎspuns deloc. Se observă că ponderea răspunsurilor primite în termen de la ministere este mult inferioară celor primite de la primării. Mai exact, ministerele au răspuns în termen de 10 zile lucrătoare în 39% din cazuri, în timp ce primăriile, în 58% din cazuri. Cele mai transparente autorităţi publice sunt primǎriile Hunedoara, Medgidia, Buzău, Tulcea, Braşov, Adjud, Sector 3, Sector 2 şi Lugoj. Dintre ministere, cea mai bună situaţie o înregistrează Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, care a răspuns în termen, tuturor solicitărilor primite. La polul opus, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Economiei, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nu au răspuns nici uneia din solicitările transmise. De asemenea, nu au răspuns nici unei solicitări primăriile din Miercurea Ciuc, Făgăraş, Caracal, Calafat, Blaj, Bârlad, Băileşti.
Ministerul Finanţelor se remarcă cu rezultate peste medie la cinci din cele şapte întrebări: proiecte de acte normative adoptate (10.7/lună), proiecte care au fost supuse consultării publice (64 din 64), proiecte modificate în urma procesului de consultare publică (7), opinii scrise colectate cu privire la proiectele de acte normative aflate în considerare publică (846), justificări în scris de nepreluare a recomandărilor (362).
Toate informaţiile prezentate, precum şi arhiva tuturor solicitărilor transmise si a răspunsurilor primite, se regăsesc pe platforma M-am decis să mă implic! – www.implicare-L52.ro, la secţiunea ”REZULTATE” precum şi la www.advocacy.ro.
sursa:jurnalulolteniei.ro
