Cetate - Portul cultural - 20 octombrie 2016
Forum transfrontalier de dezbateri „Bulgaria şi România în contextul cooperării teritoriale europene”
- Organizatori: Birourile de Informare ale Parlamentului European din Bulgaria și România, alături de Centrul Europe Direct Craiova
- Deputaţii din Parlamentul European Marian-Jean Marinescu (PPE, România, membru în Comisia pentru Transporturi şi Turism) şi Iskra Mihaylova (ALDE, Bulgaria, preşedintele Comisiei pentru Dezvoltare Regională), au dezbătut, alături de reprezentanți ai autorităților naționale și locale, ai mediului de afaceri, beneficiari ai proiectelor finanțate cu fonduri europene și jurnaliști, subiecte relevante pentru regiunea Calafat-Vidin, precum:
- Podul Calafat – Vidin la trei ani de la deschidere: impactul asupra economiei locale;
- Transportul de mărfuri pe Dunare: o oportunitate suficient exploatată?
- Parcurile industriale: o sursă de creștere economică în regiune?
- Viitorul politicii de coeziune.
Principalele declarații:
Podul Calafat – Vidin la trei ani de la deschidere: impactul asupra economiei locale
Iskra Mihaylova, deputat în Parlamentul European, Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa din Parlamentul European:
-Referitor la pod: mă declar mândră că am avut o influență în construirea unui pod aici la Calafat.
-Avem un pod între două orașe și între două țări membre ale UE, fapt foarte important pentru ambele țări.
-Din punctul de vedere al UE, este foarte important să construim aceste poduri între state noi membre ale UE. Din punctul de vedere ale celor două guverne este foarte important ca exemplu, iar Dunărea nu este văzută doar ca graniță, ci ca opșiune de dezvoltare pentru ambele state.
– Și în al treilea rând, e important pentru oamenii din zonă, din Vidin și Calafat, ca modalitate de dezvoltare a regiunii.
-Podul este un succes în ce privește implementarea politicii de coeziune
Marian-Jean Marinescu, deputat în Parlamentul European, Grupul Partidului Popular European:
-Despre ce s-a întâmplat după construirea podului, pot vorbi mai multe participanții din sală (atât autorități, cât și cetățeni)
-Eu unul nu am văzut o schimbare majoră, pentru că acest proiect nu s-a terminat, întrucât a fost realizat doar de partea bulgară. Noi trebuia să facem pe partea noastră niște autostrăzi pe care nu le-am făcut. Finanțarea s-a oprit în 2012.
-Dacă ne uităm în Masterplanul românesc, cred că nu există coordonare. Ultimul proiect pe care l-am văzut eu, din Bulgaria, prevedea o autostradă Sofia-Vidin, iar în partea noastră o autostradă. E nevoie de o coordonare, nu se poate ca pe o parte să nu se facă nimic.
-Oltenia, a doua cea mai săracă zonă din România ca sărăcie trebuie legată de Europa, pentru că de acolo vine dezvoltarea economică.
Silvia Davidoiu, director general, coordonator la nivel național al Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, Ministerul Afacerilor Externe:
-Dl europarlamentar are dreptate. Primele studii de impact ale podului au arătat că sunt beneficii de ambele părți, poate nu la nivelul așteptărilor noastre, însă asta pot aprecia reprezentanții autorităților locale.
-Comisia Europeană este la fel de interesată de Strategia Dunării, este un instrument care ne obligă la exerciții mai complicate pe care nu am reușit să le articulăm atât de bine.
Întrebări și comentarii:
-A fost bine punctat: lipsa unor autostrăzi este motivul pentru care nu s-a putut folosi la maximum eficiența acestui pod. Și ne lipsește o lege a parteneriatului public-privat astfel încât să le permită bulgarilor să dezvolte afaceri în România și viceversa. Trebuie găsite soluții rapid pentru a rezolva problema infrastructurii de care vorbea dl europarlamentar.
-Nu avem port turistic, decât la Vidin. Cred ca măcar bărcile mici ar trebui să poată acosta pe ambele părți. Despre Strategia Dunării: dacă aceasta este construită doar într-un birou la București și nu face astfel de dezbateri, ca cea de azi, este prea mult teroretică și nu practică. Toate aceste instrumente care se duc către zona de finanțare trebuie să ia pulsul țării.
Despre navigabilitatea pe Dunăre – o oportunitate care trebuie exploatată
Iskra Mihaylova: Românii și bulgarii sunt parte a ceva mai mare, inclusiv atunci când vorbim despre Strategia Dunării, ne aflăm la finele Dunării. Când vorbim despre navigabilitate trebuie să ne gândim la toate statele UE și la statele care au acces la Dunăre. Este foarte important să garantăm că poți călători de la Vidin la Ruse. Scopul este să obținem o navigație către statele noastre: poate crește turismul în zonă. Câte hoteluri au fost construite după construirea podului Calafat-Vidin? Puține. Primul proeict pentru navigabilitatea pe Dunărea a fost sprijinit de UE, chiar înainte să fim membri ai UE, prin PHARE.
Silvia Davidoiu: Este extrem de important să asigurăm navigablitatea Dunării pe tot parcursul Dunării, asta este una dintre piedicile majore: predictibilitatea transportului pe Dunăre; am putea atrage transportatori și am ajuta comunitățile și turismul.
Marian-Jean Marinescu: Carpatica este suținută de Ungaria. Noi trebuie să păstrăm Politica de Coeziune cât mai mult de acum înainte, avem nevoie în continuare de granturi. Cu macro-regiunile se pune în pericol politica de coeziune.
Dacă te uiți în perioada 2007-2013, au fost aproape 300 milioane de euro disponibile pentru dragare. În programul de transport erau prevăzuți, dar probabil s-au pierdut.
Silvia Davidoiu: Există 3 sau 4 proiecte aprobate în Programul Transnațional Dunărea care prevede o mai bună navigabilitate. Dunărea între România și bulgaria este frontieră, are un statut aparte, nu putem să dragăm oricum. Nu putem impune unui alt stat suveran membru al UE să facă dragare, doar să le transmitem dorința noastră. Există limite procedurale, Dunărea este fluviu internațional. Poate din afară lucrurile par mărunte, însă trebuie să respectăm un cadru.
Întrebări și comentarii: În Masterplanul actual există dezvoltarea portului Calafat, dar nu este prevăzut un port turistic. Ar putea fi acesta realizat și finanțat?
Marian-Jean Marinescu: Portul turistic se poate face prin alte proiecte: din fonduri de dezvoltare regională, coeziune. Trebuie o inițiativă a autorităților locale. Am înțeles că a fost făcut un port privat la Calafat. Se poate face și cu bani europeni un port turistic.
Întrebări și comentarii: Despre acordul CETA și condiționarea lor de ridicarea vizelor pentru români și bulgari (ONG)
Marian-Jean Marinescu: Cred că din punct de vedere tehnic, acest acord nu are niciun fel de implicație negativă asupra UE. În total, este un câștig foarte mare cu ambele părți. Subiectul organisme mdificate genetic este controversat și în Europa, și în Parlamentul European, dar prin vot am permis în plen și import și export ale unor astfel de produse alimentare. Dacă se rezolvă problema vizelor pt România, dacă nu, eu votez împotrivă. Poziția României este exprimată clar: atâta timp cât se semnează un acord de liber schimb, iar noi românii nu putem beneficia de el, se produce o discriminare.
Parcurile industriale: o sursă de creștere economică în regiune?
Întrebări și comentarii:
-De când sunt primar la Calafat, de 3 luni, încercăm un parteneriat public-privat pentru a realiza un astfel de parc industrial. Urmează să mai studiem, să vedem dacă mai există și astfel de oportunități. Referitor la podul Calafat – Vidin: în afară de a trece mărfuri în portbagaj și cu bicicleta, nu am rezolvat la nivel local. Numărul de angajați la pod nu îl depășește pe cel care atunci când era feribot. Taxele de pod sunt o problemă.
Iskra Mihaylova: Nu pot să cred că am creat cel de-al doilea pod dintre România și Bulgaria și spunem că unul dintre ele este inutil. Nu pot crede. Este dreptul dvs, sunteți ales de cetățenii de aici, dacă ei cred asta, Bulgaria va încerca să obțină beneficii din acest pod singură. Referitor la parcul industrial, am vizitat România în urmă cu câteva luni, primarul din Timișoara deja avea proeictul pregătit pentru banii din planul Juncker pentru parcul industrial din Timișoara, la fel și într-un oraș mic la granițele dintre Bulgaria, Grecia și Turcia. Sunt proiecte public-private ce pot fi finanțate cu astfel de instrumente noi. Un parc industrial în Calafat va fi util, va fi foarte bun pentru regiunea bulgară și vă subliniez că există exemple bune în acest sens.
Marian-Jean Marinescu: Un parc industrial este absolut necesar. Ca să faceți un parc industrial trebuie să aduceți pe cineva care să vă explice că aici puteți pune asta și apoi să vă gândiți ce le promiteți oamenilor: apă, canal, curent taxe mai ieftine. Trebuie să le aveți în plan, dacă nu le aveți pregătite, restul sunt vorbe.
Viitorul politicii de coeziune
Iskra Mihaylova: Banii pt politica de coeziune pt perioada 2014-2020 sunt deja negociați și trimiși, păstrați pentru statele membre. Toți acești bani, peste 300 de miliarde, sunt reglementați prin programe operaționale, transfrontaliere, sau Europe 2020, dar nu sunt ținuți undeva, într-o cameră la Bruxelles de unde unii primari să îi poată lua. Trebuie implementate programele operaționale pentru a lua acești bani.
Marian-Jean Marinescu: Ar trebui să exite un punct de informare cu ce înseamnă oportunități. În al doilea rând, o bază de date cu toate firmele de cosnultanță. Și în al treilea rând, pe un studiu realizat de autoritatea locală, ar trebui stabilit încotro se îndreaptă oamenii, ce e mai bine pentru zona respectivă. Eu, în PE, mă voi ocupa și de simplificarea procedurilor, și de planul lui Juncker 2, să nu mai taie bani din conectarea Europei, sau din Orizont 2020, ca sa îi dea înapoi.
Întrebări și comentarii: Este foarte important că tronsonul Craiova-Calafat va fi finanțat cu prioritate și în alte zone au adus creștere economică. O îngrijorare: ce se întâmplă cu finanțarea acestor proiecte după 2020, când acest instrument nu va mai fi valid?
Marian Jean Marinescu: Se aplică pe coeziune regula N+3, deci bani poți cheltui și în 2023. La Conectarea Europei se fac licitații cu termen final chiar și 2023. România, la facilitatea „Conectarea Europei” aproape am accesat toți banii. Din cei 1 mld transferați din coeziune la Conectarea Europei, avem deja 950 milioane contractați.
CONCLUZII
Silvia Davidoiu: Îmi întăresc convingerea că trebuie să venim mai des, cu colegi și din alte ministere. Este clar că știți nevoile zonei, ce vă doriți să obțineți, dar nu întotdeauna aveți informațiile privind pregătirea proiectelor și programele operțaionale care vă pot ajuta să le implementați.
Strategia Dunării încearcă să aibă o dimensiune foarte aplicată și să se adreseze dvs prin programe naționale, cu avantaje pentru cei care au proiecte cu relevanță pentru Strategia Dunării. Vom avea un apel pentru județele riverane Dunării. Vă încurajez să pregătiți din timp proiecte.
sursa:Cross-border team / Ionel Dumitrescu
