Consiliul Județean (CJ) Dolj a aprobat, ieri, în ședință extraordinară, proiectele de hotărâre privind repartizarea banilor veniți de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetelor locale și pentru finanțarea cheltuielilor cu drumurile județene și comunale. Președintele CJ Dolj, Ion Prioteasa, a anunțat însă de la început „că banii cei mai mulți nu sunt împărțiți de noi, ci de Direcția Finanțelor Publice“. „Practic, din cei 73% din banii care trebuie să ajungă la cele 111 localități din Dolj și la consiliul județean, noi împărțim circa 20%. Facem acest lucru acum, pentru ca în perioada următoare primăriile care nu aveau cunoștință de aceste sume să poată să afișeze bugetul“, a explicat Prioteasa.
Primul proiect pe ordinea de zi a fost cel privind repartizarea cotelor defalcate din impozitul pe venit și a sumelor defalcate din taxa pe valoare adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, pe unități administrativ-teritoriale, pe anul 2017 și estimările pe anii 2018-2020. Astfel, pe anul 2017, CJ Dolj a primit, pentru echilibrarea bugetelor locale, 16.567.000 lei (cote din impozitul de venit) și 11.246.000 lei (sumele defalcate din TVA), banii fiind alocați pentru achitarea arieratelor provenite din neplata cheltuielilor de funcționare și de capital, pentru rambursarea ratelor la împrumuturi, pentru susținerea programelor de dezvoltare locală și pentru susținerea proiectelor de infrastructură care necesită cofinanțare locală, după cum se explică în proiectul de hotărâre. „La repartizarea acestor sume s-au avut în vedere cererile înaintate către CJ Dolj“, se menționează în raportul Direcției economice a instituției.
Melinești a primit cei mai mulți bani pentru drumuri
În ceea ce privește repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoare adăugată pentru finanțarea cheltuielilor privind drumurile județene și comunale pe anul 2017 și estimările pe anii 2018-2020 (al doilea proiect de hotărâre), Doljul are alocați, pentru anul 2017, 10.917.000 lei, repartizarea către localități făcându-se „în funcție de lungimea și starea tehnică a drumurilor“. Dintre orașele doljene, Filiașiul a primit cei mai mulți bani – 147.000 de lei, urmat de Calafat, cu 56.000 de lei, în timp ce la Craiova și Băilești nu va ajunge nici un ban.
Din rândul comunelor, cea mai mare sumă merge la Melinești – 237.000 de lei, după care urmează Goiești – 196.000 de lei, Brădești – 195.000 de lei și Vârvoru de Jos – 183.000 de lei. Sume peste o sută de mii de lei au mai primit: Vela – 141.000 de lei, Terpezița – 140.000 de lei, Calopăr – 135.000 de lei, Carpen – 119.000 de lei și Argetoaia – 100.000 de lei. Restul comunelor au primit sub acest plafon, cei mai puțini bani fiind distribuiți către Goicea – 15.000 de lei, Seaca de Câmp – 14.000 de lei, Măceșu de Jos, Izvoare și Botoșești Paia – câte 12.000 de lei, Verbița – 11.000 de lei, Cioroiași – 7.000 de lei și Moțăței – 3.000 de lei. Există și comune care nu au primit nici un ban, și anume Cârcea, Catane, Cârna, Coșoveni, Coțofenii din Dos, Dobrești, Desa, Galicea Mare, Ghindeni, Gighera, Giubega, Malu Mare, Negoi, Ostroveni, Poiana Mare, Rast, Scaești, Siliștea Crucii, Teasc, Unirea, Valea Stanciului și Vârtop. În anexa la acest proiect se precizează însă că „localitățile care nu au repartizate fonduri nu au drumuri comunale clasificate conform HG nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcționale a drumurilor publice și a drumurilor de utilitate privată deschise circulației publice“. De menționat că la nivelul Doljului există 1.945,84 km de drum, din care 1.077,00 km drumuri județene și 867,85 km drumuri comunale.
În ședința de ieri s-a mai aprobat și mandatarea împuterniciților județului Dolj la SC Parc Turism SA Craiova să aprobe în AGA contractarea de asistență juridică pentru dosarele aflate pe rolul instanțelor de judecată. Motivând faptul că nu are consilier juridic, societatea aflată în subordinea CJ Dolj susține că are dreptul, conform legislației în vigoare, să achiziționeze servicii de natură juridică. În raport se menționează că este vorba de două dosare, ambele la Tribunalul Dolj, într-unul SC Parc Turism având calitatea de pârât, iar în celălalt de reclamant.
sursa:gds.ro
