Pacienţii din Băileşti refuză transferul la Craiova

Afişele cu drepturile pacienţilor asiguraţi pe perioada internării, editate de Gazeta de Sud, sunt prezente de marţi şi la spitalele din Băileşti şi Calafat.

Campania GdS de informare a persoanelor asigurate din Oltenia în privinţa drepturilor pe care le au pe timpul şederii în spital continuă. La rând au fost două spitale municipale din Dolj, cele din Băileşti şi Calafat, primul cu 128 de paturi, celălalt cu 265. Nici una dintre aceste unităţi nu a ridicat problema lipsei de medicamente sau materiale sanitare pentru tratarea bolnavilor în limita competenţei (ambele sunt de gradul IV). În cazul unui spital mic, cum este cel din Băileşti, managerul susţine că a trimite un pacient după medicamente ar fi echivalent cu închiderea spitalului. „Dacă i-am trimite pe oameni să cumpere medicamente, noi, ca spital, ar însemna să ne închidem. Suntem un spital mic şi totdeauna am mers pe principiul că, dacă nu poţi să le asiguri pacienţilor nici măcar tratamentul şi analizele în spital, oamenii o să ne ocolească. Nu ne permitem să facem lucrul acesta. Bolnavii vin la noi pentru medici, pentru că avem doctori pe diverse specialităţi, dar vin şi pentru tratament. Or, dacă nu poţi să-l oferi, ce să mai caute aici?“, afirmă Mirela Ţibreanu, managerul Spitalului Municipal Băileşti.
Unitate cu patru secţii de bază (medicină internă, chirurgie, obstetrică-ginecologie, pediatrie) şi cinci compartimente, plus un Compartiment de Primiri Urgenţe (CPU), cu laborator de analize, laborator de radiologie şi imagistică medicală, ambulatoriu de specialitate şi dispensar TBC, la Spitalul din Băileşti s-au internat anul trecut 5.333 de pacienţi şi alţi 150 pentru recuperare. Zilnic, la CPU se prezintă, în medie, 34 de persoane, unele neasigurate, iar cazurile trebuie rezolvate, chiar dacă se depăşeşte contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate (CAS). „Nu poţi lăsa omul la poartă. Am încercat să limităm numărul de internări, pentru că ştim cât ne decontează Casa, dar vin foarte mulţi oameni în Urgenţă şi nu poţi să-i întorci. Măcar spitalizarea de o zi să le-o asigurăm, chiar dacă unii sunt neasiguraţi“, susţine Mirela Ţibreanu. Spitalul din Băileşti deserveşte 60.000 de locuitori din municipiu şi din 14 comune învecinate.

Maternitate reabilitată printr-un concurs de proiecte

Chiar dacă spitalul are laborator propriu, aici nu se fac toate analizele decondate de CAS. „Facem cam 60% din analizele decontate de Casă, pe hematologie şi biochimie, pe care suntem şi acreditaţi, o parte din analizele de bacteriologie, acreditate RENAR, şi o să încercăm să facem o extindere, pentru că acum putem efectua şi analize pe imunologie. Pentru nivelul nostru, pot spune că facem strictul necesar“, a spus managerul Mirela Ţibreanu. Aceasta a mai precizat că dotarea spitalului este bună în raport cu gradul de competenţă, că evaluarea făcută luna trecută de Ministerul Sănătăţii „a ieşit foarte bine“ şi că a întâlnit cazuri în care pacienţii au refuzat să fie trimişi la Craiova, preferând Băileştiul. „Nu ştiu cum este pe la alte spitale, dar am avut surpriza să constatăm, în momentul în care am vrut să trimitem unii pacienţi la Craiova, că aceştia refuză. Ne-au spus că, decât să ajungă pe acolo, mai bine să-i trimitem acasă. Am întrebat de ce şi ne-au răspuns că de la intrare li se spune ce să cumpere“, afirmă Mirela Ţibreanu. La Spitalul Judeţean Craiova ajung însă cazurile grave, printre care şi cele de accident vascular şi infarct miocardic.
Spitalul din Băileşti a terminat anul cu un indice de complexitate a cazurilor rezolvate (ICM) de 0,87 şi se mândreşte cu blocurile operatorii moderne şi cu faptul că s-a reuşit reabilitarea Maternităţii (unde se nasc anual peste 300 de copii) printr-un proiect de 10.000 de euro pe care l-a câştigat la un concurs organizat de o mare companie privată din ţară. „Am fost singurul spital din Dolj care am obţinut acei bani. Chiar dacă ne mai ajută şi primăria, cu bani din bugetul local, trebuie să te zbaţi să obţii şi alte surse de finanţare“, spune şi directorul financiar-contabil, Mihai Dumitraşcu.
Marea problemă rămâne lipsa de personal, una generală din 2009, când s-au blocat posturile. „Avem nevoie de personal cam în toate secţiile, cel puţin de câte un post, asistenţi, infirmieri, chiar şi medici“, spune  managerul Mirela Ţibreanu, care a reuşit totuşi să aducă doi medici la Urgenţă, în urma scoaterii la concurs a celor două posturi deficitare.

Spitalul din Calafat a terminat anul pe profit

Celălalt spital din Dolj care s-a alăturat marţi fără probleme campaniei GdS, Spitalul Municipal Calafat, are o adresabilitate mai mare, 76.000 de locuitori, şi un număr mai mare de internări pe an contractat cu CAS, în jur de 11.000. „Exceptând cazurile de neurochirurgie, de chirurgie cardiovasculară, care sunt trimise la Craiova, restul sunt rezolvate pe plan local. Adresabilitatea este mai mare decât contractul cu Casa, dar încercăm să facem mai mult prin compartimentul de primiri urgenţe. Există şi altă modalitate de a asigura starea de sănătate a pacienţilor, prin această internare de zi. Se ţine pacientul sub observaţie 24 de ore, dacă se simte bine pleacă acasă, dacă nu, îl internăm, chiar dacă depăşim limita contractată“, spune dr. Mihai Litră, purtătorul de cuvânt al spitalului.
La CPU Calafat se prezintă zilnic, în medie, 60 de pacienţi, 20-30 pe cele două linii de gardă (chirurgie şi interne), cei mai mulţi venind în weekend. „Au învăţat să evite medicul de familie. Ştiu că vin la spital, unde este medic de gardă, asistenţă medicală nonstop, ştiu că pot eluda şi asigurarea, iar cei care vin trebuie rezolvaţi“, susţine Mihai Litră, de profesie medic chirurg. Cu toate acestea, spitalul a terminat anul fără datorii, chiar cu un profit de aproximativ 500.000 de lei. „Asta este de apreciat, pentru că au existat tot timpul medicamente, hrană pentru bolnavi, căldură“, spune dr. Mihai Litră. Unitatea medicală din Calafat se mândreşte şi cu aparatura din dotare (două ecografe, două aparate roentgen la imagistică), cu cea din sălile de operaţie, cu faptul că la laborator se pot face toate analizele, „mai puţin cele de imunologie, pentru că specificul spitalului este limitat“, şi cu un indice de complexitate a cazurilor rezolvate (ICM) de 0,88. „La chirurgie, facem tot felul de operaţii. Dacă am intrat pentru o ocluzie şi am găsit un neoplasm de colon, facem imediat hemicolectomie, dacă am intervenit pentru o stenoză pilorică şi am depistat un cancer de stomac, l-am operat cu rezecţie gastrică, evident toate în limitele de securitate oncologică“, afirmă doctor Mihai Litră.    
Spitalul nu dispune încă de aparatură pentru chirurgia laparoscopică, acesta fiind însă unul dintre obiectivele conducerii în 2013. „Este un mare impediment pentru noi faptul că am pierdut ocazia de a avea un laparoscop. Personalul se pregătise pentru aşa ceva, avusesem o promisiune, dar nu s-a materializat. Dotarea sălii de operaţie cu aparatură laparoscopică este unul dintre obiective în acest an“, a precizat medicul chirurg Mihai Litră.

Sursa:gds.ro