Administraţiile publice locale din judeţul Dolj au cheltuit în ultimii opt ani peste 46 de milioane de euro pentru introducerea sistemelor centralizate de alimentare cu apă potabilă. Numai în mediul rural au fost realizaţi peste 1.000 de kilometri de reţea, de care beneficiază 60 de comune. În ciuda investiţiilor masive, rezultatele nu sunt pe măsura aşteptărilor. În 24 de localităţi, apa care curge la robinet nu este potabilă, potrivit ultimului raport al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Dolj („Apa infestată nu spală obrazul autorităţilor“ - GdS, 2 aprilie 2013).
În majoritatea cazurilor, sursele de apă sunt infestate cu nitriţi, nitraţi şi amoniu, fiind periculoase pentru sănătatea oamenilor.
În subordinea CAO...
Prezentate de către primari ca o mare realizare, sistemele centralizate de alimentare cu apă riscă să devină acum piese de muzeu. Bugetele primăriilor din mediul rural nu pot suporta cheltuielile de mentenanţă a sistemului şi noi investiţii pentru potabilizarea apei. Ce se poate face? Autorităţile privesc în mod diferit această problemă. Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Dolj, Ion Prioteasa, vede ca soluţie preluarea tuturor sistemelor centralizate de către Compania de Apă Oltenia (CAO), care le-ar putea integra în masterplanul pe apă la nivel de judeţ.
„Compania de Apă priveşte acum într-un mod complex întregul judeţ şi în acest moment preia localitate după localitate. Nu ştiu să vă spun cifra exactă, câte localităţi a preluat până acum, însă este obligată să le preia pe toate. 111 localităţi vor intra în subordinea directă a CAO şi a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) unde sunt preşedinte, şi în aceste comune se va prelua şi personalul“, a precizat Prioteasa. Supravegherea staţiilor de tratare a apei, clorinarea şi alte operaţiuni sensibile nu pot fi făcute decât de personal specializat al CAO, este de părere preşedintele CJ Dolj.
... sau în afară
De partea cealaltă, reprezentanţii CAO spun că nu vor prelua sistemele de alimentare cu apă dacă acestea nu sunt conforme cu normele în vigoare. „Au fost preluate până acum sistemele de alimentare din localităţile Calafat, Bechet, Călăraşi, Dăbuleni, Breasta, Filiaşi, Segarcea, fiind în curs de preluare şi altele. Condiţiile de preluare sunt următoarele: apa să corespundă din punct de vedere al potabilităţii; sistemul să fie rentabil, adică toate cheltuielile să nu depăşească încasările. Prioritar este să fie membre ADI, apoi vor face un raport de evaluare şi o întreagă documentaţie cu scopul preluării de către CAO“, a declarat Dorel Grigore, director de dezvoltare la CAO. În opinia acestuia, primăriile nu pot să întreţină sistemele deoarece au prea puţini abonaţi. Aşadar, pentru a fi preluate de CAO, primăriile trebuie să rezolve problema potabilităţii apei şi a rentabilităţii sistemului. În caz contrar, nu pot fi integrate în masterplanul pe apă la nivel de judeţ, spune Ştefan Niculescu, şeful Unităţii de Implementare Proiecte pe Fonduri de Coeziune din cadrul CAO. „Comunele care au probleme cu reţelele şi cu potabilitatea trebuie să-şi rezolve aceste probleme înainte de a intra într-o eventuală fază a doua a acestui masterplan. Nefiind preluate de CAO şi membre ADI, nu vor putea face parte dintr-un plan viitor“, a precizat Ştefan Niculescu. În concluzie, care ar fi strategia corectă: preluarea sistemelor de către CAO, care ar urma să se ocupe de potabilizarea apei şi mentenanţa reţelelor sau abandonarea lor, pentru că sunt neviabile din punct de vedere economic?
Sursa:www.gds.ro
