Cele doua zone pe care le leaga podul Calafat Vidin sunt printre cele mai slab dezvoltate economic din Europa. Este si motivul pentru care autoritatile vad in investitia de peste 230 de milioane de euro o mare oportunitate de dezvoltare. Conform estimărilor din Memorandumul de Finanțare, până în 2030 podul ar urma să fie traversat de 8.400 de vehicule și 30 de trenuri in fiecare zi.
Conform autoritatilor bulgare cativa agenti economici asteapta cu nerabdare deschiderea podului pentru a patrunde pe piata romaneasca.
La Vidin toata lumea este entuziasmata in privinta deschiderii podului. Proiectul este vazut cu ochi buni nu numai pentru perspectivele economice pe care le deschide dar si pentru oportunitatile turistice si culturale.
Orasul Vidin are 47 de mii de locuitori si da numele uneia dintre cele mai slab dezvoltate regiunii din Bulgaria. Agricultura este cea mai importanta latura economica zonei. 65% din suprafata regiunii o reprezinta terenurile agricole insa cu toate acestea 35% nu sunt cultivate. Regiunea are peste o suta de mii de locuitori si contribuie la bugetul tarii cu mai putin de 5 % pe an.
Istoria podurilor de peste Dunăre
Puţini ştiu că inaugurarea podului Calafat-Vidin are loc la aproape 100 de ani de la prima discuţie despre realizarea unui astfel de proiect în sudul Romaniei. Oamenii au fost conştienţi încă din Antichitate de importanţa unui pod care să lege cele două maluri ale Dunării. Romanii au construit un pod la Severin care a ramas un simbol al istoriei. Constantin cel Mare a ridicat mai unul ceva mai jos, in aval, din care insa n-a mai ramas nimic. Au mai trecut 1.600 de ani pana la constructia urmat
Primul pod peste Dunăre construit pe actualul teritoriu al României a fost realizat acum aproape 2.000 de ani în zona Drobeta Turnu-Severin. Făcea legătură între Dacia cu actualul teritoriu al Serbiei. A fost construit în perioada împăratului Traian, de către celebrul Apolodor din Damasc, arhitectul columnei. Avea o lungime de 1135 de metri, o lăţime de 12 metri şi o înălţime de 56 -50 de metri. Era făcut din piatră şi lemn.
Doar un picior al podului a mai rămas în prezent pe malul românesc. Ruinele arhitecturii romane pot fi vizitate de curioşii, rămăşiţele aflându-se chiar în centrul municipiului Drobeta Turnu-Severin.
Al doilea pod peste Dunăre a fost construit în anul 328. Lega actualul sat Celei, pe atunci cetatea Sucidava, de satul bulgăresc Ghiden. A fost denumit podul lui Constantin cel Mare, după numele celebrului împărat care a ordonat construcţia. Avea o lungime totală de 2437 de metri, fiind considerat unul dintre cele mai lungi din toate timpurile. Lăţimea era de 5,70 de metri, iar înălţimea de 10 metri. A fost construit cu piloni din piatră și mortar, pod de lemn în arc și suprastructură de lemn. Din vechiul pod nu a mai rămas nicio rămăşiţă, însă Cetatea Sucidava aduce aminte de acele vremuri trecute.
Al treilea pod peste Dunăre a fost construit abia în 1954, în zona localităţii Giurgiu. Acesta leagă malul nordic românesc de cel sudic bulgăresc. Până luna aceasta era singurul pod peste Dunăre în sectorul de graniță dintre România și Bulgaria, restul traficului fiind preluat de feriboturi. Are 2,8 kilometri lungime, o zonă liberă dedesupt de 30 de metri şi a fost construit din oţel cu sprijinul URSS. Denumit şi podul prieteniei, are atât o punte rutieră cu două benzi, cât și una pentru traficul feroviar, precum și trotuare pentru pietoni.
Ultima construcţie grandioasă peste Dunăre este podul Calafat-Vidin. Deşi România și Bulgaria au semnat acordul pentru construirea podului Calafat-Vidin în anul 2000, despre acest proiect se vorbeşte încă din anul 1925.
Podul de la Calafat are o lungime de 1971 de metri, o lăţime de 31 metri şi are o şosea cu două benzi pe sens, un singur fir de cale ferată, o pistă pentru bicicliști. Inaugurarea va avea loc vineri, 14 iunie.
Sursa:digi24craiova.ro
