Până în prezent, pe baza studiilor topogeodezice şi a măsurătorilor LIDAR, realizate în urma efectuării zborurilor aerospaţiale, s-au obţinut modelele digitale ale cursurilor de apă, precum şi ale zonelor adiacente acestora. Mai exact, este vorba despre scanarea a peste 20.000 km de cursuri de apă, reprezentând cursurile principale de apă şi afluenţii lor de gradul I şi II de la nivelul celor 11 bazine hidrografice din România: Crişuri, Banat, Jiu, Olt, Argeş-Vedea, Buzău-Ialomiţa, Dobrogea-Litoral, Prut-Bârlad, Siret, Mureş, Someş-Tisa.
Pe lângă aceste zboruri, s-au efectuat lucrări în teren, pe baza cărora se realizează o bază de date topografice, iar hărţile sunt editate în format GIS (geospaţial). De asemenea, pe baza studiilor hidrologice şi hidraulice furnizate de INHGA, se trasează benzile de inundabilitate. Aceste documente arată cu precizie ridicată extinderea zonei inundate şi vor oferi informaţii referitoare la viteza apei, adâncimea apei la viituri, pentru diferite probabilităţi de apariţie a debitelor (0,1%; 1%; 5%; 10%), adică vor furniza date referitoare la fenomene care au probabilitatea de a se întâmpla la 1000 de ani, o dată la 100 de ani, o dată la 20 ani, respectiv o dată la 10 ani.
Pe baza datelor obţinute din hărţile de hazard, precum şi conform prevederilor HG nr.663/27.08.2013, Administraţia Naţională „Apele Române” va realiza şi hărţile de risc la inundaţii, în baza unui protocol încheiat cu consiliile judeţene, în condiţiile legii, cu sprijinul şi în coordonarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice – Departamentul pentru Ape, Păduri Şi Piscicultură şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, conform art.12, alin.1.
Hărţile de risc sunt elaborate de către ANAR din sursele financiare proprii ale instituţiei (resurse umane proprii, logistic, surse financiare). Totodată, INHGA, unitate aflată sub autoritate, va sprijini ANAR, atât prin furnizarea şi validarea datelor hidrologice, cât şi prin aportul consistent al specialiştilor săi. În baza datelor obţinute din hărţile de hazard, precum şi conform prevederilor legislaţiei incidente, aceste hărţi vor deveni documentele pe baza cărora se poate declara un areal ca zonă de risc potenţial la inundaţii. Ele vor indica nivelul potenţial al pagubelor care se pot produce într-un anumit areal, precum şi zonele de evacuare a populaţiei.
Conform legislaţiei incidente, hărţile de hazard şi de risc la inundaţii vor constitui părţi componente ale documentaţiei de amenajare a teritoriului judeţean şi se vor introduce în planurile de urbanism generale, zonale şi locale ale localităţilor fiecărui judeţ şi municipiului Bucureşti şi vor urma acelaşi regim juridic, de finanţare şi aprobare stabilit potrivit legii pentru documentaţiile de amenajare a teritoriului şi documentaţiile de urbanism.
“Hărţile de hazard pe care specialiştii noştri le-au realizat reprezintă instrumente utile de lucru pentru proiectarea viitoarelor construcţii de-a lungul apelor şi ne indică limite de construire a locuinţelor. Urbanismul este cel care trebuie să ţină cont de amplasamentul lor în timp. Autorităţile locale şi judeţene vor fi responsabile de modul cum vor folosi aceste documente tehnice realizate cu mari eforturi financiare şi umane”, a declarat Vasile Pintilie, director general al ANAR.
Pe baza celor două tipuri de hărţi (de hazard şi de risc la inundaţii), odată finalizate, precum şi prin responsabilităţile majore ce revin Administraţiei Naţionale „Apele Române”, în implementarea strategiei de management al riscului la inundaţii, ANAR va elabora, până în 2015, planurile de management al riscului la inundaţii, conform cerinţelor europene.
Se urmăreşte, în primul rând, protecţia oamenilor şi a bunurilor acestora prin realizarea, după caz, a unor lucrări structurale de apărare: acumulări, poldere, diguri şi derivaţii de ape mari. Este avută în vedere o abordare integrată a tuturor componentelor managementului riscului la inundaţii, astfel încât in viitorul apropiat să se realizeze o trecere de la modul „reactiv” de intervenţie la cel „proactiv” în care planificarea şi dezvoltarea durabilă, precum şi conştientizarea riscului la inundaţii să devină predominante.
“Problema care se pune este aceea a gradului de protecţie posibil şi a costurilor pe care le implică realizarea acestui grad de protecţie, respectiv cât de mare este riscul acceptat de societate, precum şi necesitatea ca toţi cei care ar putea avea de suferit de pe urma inundaţiilor să completeze măsurile generale luate de autorităţi, cu propriile măsuri de precauţie”, a declarat Vasile Pintilie, director general al ANAR.
Sursa:oradedolj.oradestiri.ro
