Am păşit în Ciupercenii Noi, după un drum lung de aproximativ două ore (de la Craiova, n.r.) în prag de sărbătoare. Forfotă mare între şcoală şi cămin cultural, serbarea de sfârşit de an atât de aşteptată i-a mobilizat pe toţi. Părinţi, dascăli, reprezentanţi ai primăriei erau prezenţi în sala de festivităţi a Căminului Cultural din comună pentru a asista la spectacolul pregătit de elevi: poezii, cântece, dansuri populare prezentate de Ansambulul Ciupercenii Noi.
Conducta de apă, introdusă în toată comuna
Ciupercenii Noi şi Smârdan sunt cele două localităţi ale comunei. Centrul comunei este impresionant pentru o localitate din mediul rural, cinci fântâni arteziene, trei foişoare şi un teatru de vară. Legaţi de vatra părintească, puţini sunt cei care au plecat la oraş şi nu au mai revenit. „Pământul îi trage acasă“, susţin reprezentanţii autorităţilor locale. Considerată o zonă defavorizată din cauza terenului nisipos, oamenii au reuşit însă să transforme aceste terenuri în zone agricole importante, iar investitorii nu au întârziat să apară. Aproximativ 300 de oameni au părăsit satul, luând drumul străinătăţii. Deşi 2013 a fost un an extrem de greu pentru majoritatea primăriilor din judeţ, la Ciupercenii Noi investiţiile nu au stat pe loc. „Cu toată sărăcia existentă, în 2013 am finalizat lucrările la parcul din centrul comunei şi centrul civic, am obţinut finanţare pentru canalizarea localităţii, am introdus conducta de apă, un proiect mai vechi din 2012, în toată localitatea. Am depus proiecte europene şi suntem în faza de semnare a contractelor - este vorba de pietruirea unui drum de 11 km dintre localitatea Ciupercenii Noi şi fluviul Dunărea, dar şi construirea unui teren sintetic în curtea şcolii. Vrem, de asemenea, să efectuăm parcările din faţa şcolii şi trotuarele din toată localitatea. Pe 2014, ideal ar fi să reuşim să finalizăm lucrările la apă şi canalizare (la canalizare suntem la început, s-a realizat doar în proporţie de 15%), dar sper să mai obţinem finanţare, pe fonduri guvernamentale şi la proiectele europene. Avem proiecte depuse pentru extinderea şi modernizarea dispensarului, extindere şi modernizare a căminului cultural Smârdan, construirea unei pieţe agroindustrială în Ciupercenii Noi, amenajarea centrului civic în satul Smârdan. Suntem pregătiţi de iarnă, dispunem de utilaje proprii: tractor cu lamă şi alte utilaje necesare deszăpezirii. Dispunem de lemne atât pentru primărie, cât şi pentru şcoală, consiliul local având o suprafaţă de pădure“, a povestit Mungiu Gheorghe, primarul comunei Ciupercenii Noi.
Ferme agricole, ferme de animale, dar şi de prelucrarea marmurei au dezvoltat comuna Ciupercenii Noi
Recunoscuţi pentru hărnicia lor şi respectul purtat pământului, locuitorii din Ciupercenii Noi au lucrat fiecare palmă de pământ. Cei vârstnici au dat în arendă terenul, iar 2013 a fost un an bun. „Întreaga suprafaţă de pământ a fost lucrată, avem cinci societăţi agricole care au comasat terenurile şi pe care le-au muncit. La ora actuală, marea problemă pe raza comunei este legată de desfacere. Avem piaţă, însă nu este suficient. Avem un proiect pentru construcţia unei pieţe agroindustriale, vrem să construim un frigorifer unde să putem depozita produsele pe care să le valorificăm tot anul fără să existe riscul să se strice. Vrem să demarăm această investiţie împreună cu vecinii noştri din Desa, Poiana Mare, zone agricole recunoscute pentru producţiile agricole obţinute. Dacă mergeţi în pieţe din toată ţară, veţi găsi oameni din Ciuperceni peste tot. Legumele noastre sunt extrem de bune şi căutate. Suntem însă mândri că avem proiecte pe fonduri europene în comună, avem o căpşunărie, avem un proiect pe viţă-de-vie pe 50 de hectare, dar proprietarul dispune de aproximativ 1.500 de hectare de teren. Este vorba de un investitor spaniol care din 2011 investeşte în zona noastră şi care i-a determinat pe oameni să aibă încredere în el, dar să-i şi ambiţioneze în acelaşi timp şi pe ei să realizeze ceea ce el a reuşit. Investitorul străin de care v-am menţionat a luat în arendă mai multe terenuri nisipoase unde odată a existat plantaţia de pomi şi unde pământul rămăsese necultivat. Au mai fost create apoi alte cinci societăţi care au început să cultive pământul. Avem ferme de animale, doar unul dintre proprietari, de exemplu, dispune de 2.500 de capete de animale şi se ocupă de creşterea porcilor. Există ferme de legume, ferme de căpşuni, ferme apicole, dar şi firme care se ocupă cu prelucrarea marmurei“, a adăugat primarul din Ciupercenii Noi.
Patru decenii a muncit ca dascăl în localitate, iar acum munceşte la monografia comunei
Ion Ignat este doar unul dintre locuitorii din Ciupercenii Noi legaţi de această zonă, de oameni, de tradiţii. Timp de 41 de ani a lucrat ca învăţător, profesor. Dintre aceştia, aproximativ trei decenii a fost director al şcolii. Se bucură de respectul sătenilor, iar la rândul lui respectă. A fost şi director al Căminului Cultural, cu înclinaţii muzicale deosebite. A cântat de-a lungul anilor în fanfara Liceului Teologic din Craiova, iar apoi într-o fanfară militară.
„La sosirea mea în localitate, am reunit toate cetele de lăutari fanfarişti, creând astfel o puternică fanfară populară, cu aproximativ 45 de membri, care de-a lungul anilor a dus faima localităţii în toată ţara, obţinând numeroase premii şi diplome în diferite concursuri şi festivaluri folclorice zonale şi naţionale. Am contribuit, de asemenea, la crearea unei echipe mixte din 24 de perechi de tineri. Preocuparea mea pentru istoria acestor locuri este mai veche. În anul 1975 am absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, alegând drept lucrare de diplomă «Monografia Onomastică a satelor Ciupercenii Noi şi Smârdan din judeţul Dolj», o lucrare destul de pretenţioasă. Am început documentarea, muncă destul de dificilă deoarece în anul 1916 cete de bulgari înarmaţi au trecut Dunărea, au prădat localităţile Ciupercenii Noi şi au ars arhivele primăriei şi ale şcolii. La fel s-a întâmplat şi în anul 1989 cu arhiva CAP-ului, numai că «lotrii» au fost de-ai noştri, autohtoni. Nici arhiva primăriei nu mi-a oferit înlesniri prea multe, deoarece a fost dusă într-o fostă baie populară şi ţinută neordonată, neclasificată. De-abia în acest an, a început să se facă ordine în arhiva primăriei, odată cu aducerea ei în localul instituţiei. Cele mai multe informaţii le-am obţinut însă de la Arhivele Statului Oltenia, în decursul anilor, pe care le-am vizitat de peste 80 de ori. Toate aceste informaţii culese sunt în curs de prelucrare, iar dacă mă va ajuta Cel de Sus, la anul, de ziua comunei, pe 22 octombrie, monografia va vedea lumina tiparului.
Comuna este situată în sud-vestul Olteniei, în marele cot pe care îl face Dunărea în preajma oraşului Calafat. Ambele sate sunt localităţi relativ noi, înfiinţate după Războiul de Independenţă de sub turci, prin împroprietărirea ostaşilor luptători, a văduvelor şi orfanilor pe moşia statului, numită Ciuperceni. Cei împroprietăriţi proveneau din satele din împrejurimi: Calafat, Ciuperceni, Poiana Mare şi Desa, satul numărând la început circa 300 de familii, iar după zece ani, 354 de familii. Populaţia a crescut necontenit, în 1974 aveam deja 517 familii, cu 1.775 de locuitori. Localitatea Ciupercenii Noi a fost înfiinţată tot în urma unei împroprietăriri făcute în baza legii pentru înstrăinarea bunurilor statului, din 7 aprilie 1889, pe aceeaşi moşie numită Ciuperceni. Deşi delimitarea loturilor pentru împroprietărire a fost făcută în anul 1890, intrarea în posesia lor s-a făcut în 1891, iar Comitetul permanent al judeţului Dolj a hotărât înfiinţarea cătunului Ciupercenii Noii la 22 octombrie 1891“, a precizat profesorul.
Sub îndrumarea dascălului Ion Ignat funcţionează şi astăzi recunoscuta fanfară din Ciupercenii Noi. Se reunesc în formaţie completă de ziua comunei, la evenimente importante de peste an, de Bobotează, însă de cele mai multe ori la înmormântări, unde obiceiul locului prevede ca fanfara să nu lipsească. În trecut, formaţia era compusă din 50 de instrumentişti şi un ansamblu de dans. Astăzi însă au rămas aproximativ 15 artişti, iubitori ai cântului popular oltenesc, care duc numele comunei mai departe. Talentul muzical deosebit este certificat de nenumăratele premii la festivalurile folclorice.
Săli de sport încălzite la Ciupercenii Noi
Şcoala din comuna Ciupercenii Noi dispune de cadre didactice titulare. Din cei 30 de profesori şi învăţători, 20 sunt navetişti, însă este o navetă uşoară, având de parcurs 10 - 12 kilometri între domiciliu şi unitatea în care predau. Naveta le-a fost decontată până în luna iulie, urmând ca acum, în perioada Sărbătorilor, primăria să deconteze şi restul cheltuielilor de transport. Există doar doi profesori suplinitori care ţin locul dascălilor titulari care şi-au luat concediu de studiu. Atât grădiniţa, cât şi şcolile au fost reabilitate recent, peste 400 de copii învaţă în cele trei structuri. Unitatea de învăţământ dispune de un microbuz, care face zilnic opt curse între Ciupercenii Noi şi Smârdan. Copiii dispun de teren de sport, sală de sport, iar de anul viitor există toate premisele să dispună şi de un teren sintetic. „Mobilierul este nou, adecvat, în care investim anual. Avem clase în care s-au introdus mijloace audio-video, dispunem de un laborator cu 16 calculatoare. Avem elevi care s-au făcut remarcaţi la concursurile şi olimpiadele şcolare. Ne dorim ca în anul 2014 să reuşim să îmbunătăţim condiţiile din unităţile de învăţământ, vrem să înfiinţăm magazii pentru depozitarea lemnelor. Am reuşit să punem pe picioare două alte obiective propuse: încălzirea sălii de sport şi a laboratorului, iar acum dorim introducerea internetului. Dispunem şi de un centru de documentare şi informare-bibliotecă, dar şi de mijloace audio-video care stau la dispoziţia elevilor noştri. Elevii comunei noastre au înfiinţat şi un Ansamblu Folcloric, care a reuşit să se remarce, să obţină rezultate deosebite la concursurile la care a participat“, a menţionat Nicuşor Duţă, directorul Şcolii Ciupercenii Noi.
Ştiaţi că la Ciupercenii Noi...
Pe teritoriul comunei era amenajată o firmă piscicolă, cu o suprafață de 485 ha, protejată inițial cu dig de protecție, distrusă de inundațiile din anul 2006. Pe teritoriul comunei mai sunt aproximativ 200 ha de bălți naturale, predispuse la inundațiile normale ale Dunării din timpul anului, când se alimentează cu apă și pește. De asemenea, a fost și rezervația ornitologică Ciupercenii Noi, aflată în evidențele Academiei Române, pe fostele bălți Manginita, Balta Radii, Buricliu, care în prezent sunt desecate și cultivate parțial cu culturi agricole, cultura mare. În această rezervație ornitologică erau prezente pe tot parcursul anului o colonie de pelicani și una de lebede, fiind o atracție și pentru multe specii de rațe și gâște sălbatice. De asemenea, apele acestor bălți erau populate de toate speciile de pește de apă dulce, inclusiv lin, care avea o populație însemnată și exemplare deosebite. Pe teritoriul comunei este rezervația de semințe de salcâm varietatea Oltenica, caracterizată prin rectitudinea deosebită a arborilor, înălțimea și cantitatea de lemn pe exemplar foarte mare.
Sursa:www.gds.ro
