Nouă tineri fermieri din România, cu vârste cuprinse între 24 şi 35 de ani, s-au aflat, săptămâna trecută, la Bruxelles, pentru a-şi expune proiectele, în cadrul celei de-a doua ediţii a Congresului European al Tinerilor Agricultori, care a reunit peste 400 de fermieri din 20 de ţări și a fost organizată de grupul PPE din Parlamentul European. Tinerii s-au întâlnit, totodată, cu comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, cu care au discutat despre proiectele pe care le au şi de la care au primit şi sfaturi pentru viitor.
Europarlamentarul PDL Marian Jean Marinescu, care a susţinut participarea tinerilor fermieri la Bruxelles, a subliniat că aceştia au făcut parte din regiuni diverse ale țării, între care Harghita, Arad, Brașov, Constanța, Suceava, Dolj, Ialomița și chiar București. „Săptămâna trecută am fost gazda unui grup venit la Bruxelles pentru Congresul Tinerilor Fermieri Europeni 2014. Tineri. Frumoşi. Educaţi. Şi, ce e mai important: români. Tineri care au avut curajul să-şi ia viaţa în propriile mâini şi care încearcă să facă ceva în agricultură. Pot spune, cu mâna pe inimă, că întâlnirea cu ei mi-a readus speranţa că în agricultura românească sunt oameni care pot să facă ceva serios. Şi, mai ales, că încă mai sunt tineri care vor să lucreze în agricultură şi să ducă mai departe ce au început părinţii şi bunicii lor. Aceşti tineri au fost ambasadorii României la congresul de la Bruxelles. Munca lor a fost apreciată aici şi merită promovată înzecit în ţară. Astfel, vreau să împărtăşesc cu dumneavoastră poveştile lor. Şi sper din suflet că alţi tineri de aceeași vârstă să găsească în poveştile lor un model de urmat. În ceea ce mă priveşte, voi ţine legătura cu ei, iar pentru congresul de anul viitor ne pregătim mai bine, poate luăm şi un premiu”, a precizat europarlamentarul Marian Jean Marinescu, vicepreşedintele PPE.
Corina Cruşit, de 31 de ani, din Harghita, administrează o fermă de vaci şi viţei, proiect accesat acum doi ani pe Măsura 114 (Sprijinirea fermelor de semisubzistenţă). „Am crescut într-o familie care a ţinut întotdeauna animale. După mai mulţi ani petrecuţi în Cluj, am hotărât să revin acasă, alături de părinţi. Împreună cu mama mea, administrez o mică fermă de vaci mixte şi de viței. Proiectul a început ca unul de subzistență. În urmă cu doi ani, am accesat pentru prima dată fonduri europene, prin măsura de sprijinire a fermelor de semisubzistenţă. Încet-încet, am început să ne dezvoltăm şi diversificăm. Nu ştim cum va fi în viitor, dar cu siguranță de hrană va fi nevoie, în orice zonă sau continent locuim…”, a adăugat tânăra fermieră.
Ionel Ban (33 de ani), are o exploatație apicolă în comuna Letca Nouă, judeţul Giurgiu, cu 80 de familii de albine. „În anul 2010 am accesat pentru prima dată fonduri europene, acum sunt la al patrulea an. Mierea o vindem en gros dar sper ca începând din 2014 să mă dezvolt şi pe partea de desfacere – ambalare şi etichetare. Iar în 2-3 ani îmi doresc să dublez afacerea. Lucrez la un proiect de modernizare şi dezvoltare a afacerii cu stupi, pe care l-am prezentat la Congresul Tinerilor Fermieri de la Bruxelles. Ideea a fost apreciată de colegi din alte țări, care vor să colaborăm la exportul acestor produse eco în ţări ca Grecia, Bulgaria, Germania. Este o oportunitate excelentă să arătăm că tinerii din România au iniţiativă şi idei foarte bune privind dezvoltarea agricolă”
Un alt tânăr fermier român, Cristian Bobe, doreşte ca vinul pe care îl produce să devină vestit pe piaţă. “Am rămas plăcut surprins de această iniţiativă, este pentru prima oară când văd că UE chiar acordă atenţie tinerilor fermieri. Şi sper să arătăm că putem şi că se poate face agricultură de performanță cu bani europeni. Am o plantat o cultură de viţă de vie de 102 de hectare, este anul doi acum deja, prin programul de conversie, în comuna Peştera, judeţul Constanţa. Uşor, uşor să ne extindem, o să facem şi o cramă şi să încercăm să ieşim pe piaţă cu un vin bun de calitate şi, să vedem, poate apărem pe hartă!”, a arătat Cristian Bobe.
Alexandru Iancu are 30 de ani şi este din Dăbuleni, judeţul Dolj. Povestea sa de succes, cu renumitul brand „pepenele de Dăbuleni”, a fost foarte bine receptată la Bruxelles şi tânărul speră să fie luată şi drept exemplu de alţi tineri de pe Valea Dunării care ar avea posibilitatea de a implementa proiecte de aceeaşi anvergură. „Sunt din Dăbuleni, o localitate cu oameni harnici, situată în judeţul Dolj, undeva la graniţă cu judeţul Olt. Am o livadă de caişi şi piersici şi o plantaţie de pepeni verzi, pe nisipuri, ambele proprietate personală. Pepenii îi export în Estonia către un particular şi intenţionez să fac acelaşi lucru şi cu piersicile şi caisele, odată ce întră pe rod. Este greu pentru un mic producător să intre în supermarketurile din România. Din fericire, produsele româneşti sunt foarte apreciate la export, mai ales pepenii de Dăbuleni. Cred că au potenţial să devină un brand de ţară”.
Alina Stancu are 25 de ani şi recunoaşte că iniţial nu avea nicio atracţie pentru acest domeniu, însă la iniţiativa tatălui său a început acum doi ani un proiect cu legume. „Am o fermă de aproximativ 10 hectare, pe care am cultivat în special pepeni. Anul acesta vreau să schimb o parte din cultură şi să plantez kale, un tip de varză apreciată datorită faptului că are mult mai multe vitamine, minerale şi antioxidanţi decât orice altă legumă. Majoritatea persoanelor care mă întâlnesc mă întreabă de ce am ales acest domeniu. Nu este uşor, însă consider că este singurul domeniu care nu o să dispară niciodată. Avem nevoie de alimente și mai ales de hrană sănătoasă!”.
Horea Nemeş Vintilă este medic veterinar, originar din zona Făgărașului. „Sunt profilat pe fermele de vaci de lapte și vaci de carne. Am și o fermă a mea, de 50 de hectare de teren, pe care cultiv cereale și unde cresc animale – oi, câteva vaci de carne. Activitatea principală este însă asistența veterinară pe ferme de vaci, activitate care merge foarte bine. Dovadă că dacă faci treabă bună e de lucru”, a subliniat Horea Nemeş Vintilă.
Marius Ivan are doar 24 de ani, provine din localitatea Vâlcelele, judeţul Călăraşi, unde deţine o exploataţie agricolă în cultură vegetală pe o suprafaţă de aproximativ 100 de hectare. „Am ales să practic agricultura considerând că aceasta este un element primordial în dezvoltarea societăţii noastre. În anul 2012, am accesat un proiect FEADR – măsura 112, Instalarea tinerilor fermieri –, prin intermediul căruia am reuşit să îmi dezvolt afacerea, achiziţionând un tractor şi un combinator. În viitorul apropiat intenţionez continuu dezvoltarea afacerii accesând, în cadrul noului PNDR 2014-2020, un proiect care să îmi permită achiziţionarea unei semănători performante şi a unei combine”, a declarat acesta.
Sursa:www.cvlpress.ro
“Nu ştim cum va fi în viitor, dar cu siguranţă de hrană va fi nevoie”
Corina Cruşit, de 31 de ani, din Harghita, administrează o fermă de vaci şi viţei, proiect accesat acum doi ani pe Măsura 114 (Sprijinirea fermelor de semisubzistenţă). „Am crescut într-o familie care a ţinut întotdeauna animale. După mai mulţi ani petrecuţi în Cluj, am hotărât să revin acasă, alături de părinţi. Împreună cu mama mea, administrez o mică fermă de vaci mixte şi de viței. Proiectul a început ca unul de subzistență. În urmă cu doi ani, am accesat pentru prima dată fonduri europene, prin măsura de sprijinire a fermelor de semisubzistenţă. Încet-încet, am început să ne dezvoltăm şi diversificăm. Nu ştim cum va fi în viitor, dar cu siguranță de hrană va fi nevoie, în orice zonă sau continent locuim…”, a adăugat tânăra fermieră.
Mierea românească va ajunge în Germania, Grecia şi Bulgaria
„O să încercăm să ieşim pe piaţă cu un vin bun de calitate”
Un alt tânăr fermier român, Cristian Bobe, doreşte ca vinul pe care îl produce să devină vestit pe piaţă. “Am rămas plăcut surprins de această iniţiativă, este pentru prima oară când văd că UE chiar acordă atenţie tinerilor fermieri. Şi sper să arătăm că putem şi că se poate face agricultură de performanță cu bani europeni. Am o plantat o cultură de viţă de vie de 102 de hectare, este anul doi acum deja, prin programul de conversie, în comuna Peştera, judeţul Constanţa. Uşor, uşor să ne extindem, o să facem şi o cramă şi să încercăm să ieşim pe piaţă cu un vin bun de calitate şi, să vedem, poate apărem pe hartă!”, a arătat Cristian Bobe.
Olteanul a prezentat lecţia hărniciei
“Vreau să cultiv kale, tratează bolile cardiovasculare”
Alina Stancu are 25 de ani şi recunoaşte că iniţial nu avea nicio atracţie pentru acest domeniu, însă la iniţiativa tatălui său a început acum doi ani un proiect cu legume. „Am o fermă de aproximativ 10 hectare, pe care am cultivat în special pepeni. Anul acesta vreau să schimb o parte din cultură şi să plantez kale, un tip de varză apreciată datorită faptului că are mult mai multe vitamine, minerale şi antioxidanţi decât orice altă legumă. Majoritatea persoanelor care mă întâlnesc mă întreabă de ce am ales acest domeniu. Nu este uşor, însă consider că este singurul domeniu care nu o să dispară niciodată. Avem nevoie de alimente și mai ales de hrană sănătoasă!”.
“Dacă faci treabă bună e de lucru…”
„Agricultura este un element primordial în dezvoltarea societăţii.”
Marius Ivan are doar 24 de ani, provine din localitatea Vâlcelele, judeţul Călăraşi, unde deţine o exploataţie agricolă în cultură vegetală pe o suprafaţă de aproximativ 100 de hectare. „Am ales să practic agricultura considerând că aceasta este un element primordial în dezvoltarea societăţii noastre. În anul 2012, am accesat un proiect FEADR – măsura 112, Instalarea tinerilor fermieri –, prin intermediul căruia am reuşit să îmi dezvolt afacerea, achiziţionând un tractor şi un combinator. În viitorul apropiat intenţionez continuu dezvoltarea afacerii accesând, în cadrul noului PNDR 2014-2020, un proiect care să îmi permită achiziţionarea unei semănători performante şi a unei combine”, a declarat acesta.
Sursa:www.cvlpress.ro
