Unde vrei sa donezi?
Paypal
Ciobanu Gigel - ING / RO19INGB0000999909497742
Oferă-i la creator o cafea făcând o mică donație. Faceți clic pe pictograma săgeată de mai sus
GdS publica, pe 4 aprilie, un amplu articol în care descria situaţia nemaintâlnită în administraţia publică din Dolj, un adevărat caz de „Dosarele X“. O clădire situată în municipiul Calafat, aflată în administrarea Direcţiei pentru Protecţia Copilului Dolj şi în proprietatea Consiliului Judeţean Dolj, a fost renovată integral pe interior şi exterior de o firmă de construcţii misterioasă. Începând de la directorul general al Direcţiei la acea vreme, Maria Manolache, Consiliul Judeţean Dolj, la proiectant sau firmă de pază, nimeni nu ştia cine a modernizat clădirea. Afacerea a ieşit la iveală în şedinţa din luna martie a Consiliului Judeţean, când o notă de constatare întocmită de doi angajaţi ai CJ Dolj prezenta lucruri incredibile: pe proprietatea CJ Dolj a intrat o firmă, care a modernizat complet clădirea aflată în paragină şi a extins o aripă a acesteia, apoi şi-a luat utilajele şi dusă a fost. Nu a cerut nici un leu, nu s-a mai arătat la faţă.
Ce scria în nota de constatare
Clădirea modernizată fără ştirea nimănui are o suprafaţă de 177 de metri pătraţi şi fusese dată în administrarea Direcţiei de către Consiliul Judeţean Dolj în octombrie 2012, împreună cu o remiză pentru maşini agricole în suprafaţă de 288 de metri pătraţi şi terenul de sub ele, în suprafaţă de 4.500 de metri pătraţi. Pentru modernizarea lor, Consiliul Judeţean a alocat Direcţiei, în 2013 şi 2014, circa trei milioane de lei, aproximativ un milion de dolari. „Prin documentele mai sus prezentate, se arată că, în anul 2013, la o clădire veche situată în municipiul Calafat, dată în administrarea Direcţiei Generale pentru Asistenţă şi Protecţia Copilului Dolj, în vederea amenajării unui complex de servicii sociale pentru copii, s-au efectuat ample lucrări de reparaţii, amenajări şi extinderi înainte de aplicarea procedurilor de achiziţie publică“, se arăta în notă. Este vorba despre extinderea clădirii cu două camere la parter, montarea de gresie în hol, bucătărie, grupuri sanitare, scară de acces la etaj şi sală de mese, faianţă pe pereţii din bucătărie şi grupurile sanitare, parchet melaminat în cele două dormitoare şi finisaje interioare la pereţi şi tavane. La etaj s-au amenajat pardoseli din gresie pe hol, grup sanitar, terasă şi balcon, faianţă pe pereţii din grupurile sanitare, parchet melaminat în trei dormitoare, finisaje interioare la pereţi şi tavane. De asemenea, s-au montat instalaţii electrice, sanitare şi termice noi, o centrală termică electrică şi un boiler. În plus, s-a montat tâmplărie PVC cu geam termopan la interior şi exterior, trei fose septice în curte, trotuar din beton şi rampă pentru persoanele cu handicap, iar clădirea a fost placată cu polistiren de 10 cm şi a fost vopsită cu vopsea decorativă.
Cei doi angajaţi ai CJ Dolj s-au deplasat la faţa locului şi au constatat că sesizarea se confirmă cu mici excepţii: acoperişul era executat din ţiglă de argilă arsă şi nu din ţiglă metalică şi în loc de trei fose septice se realizase doar una.
Politica ridicatului din umeri
Întrebaţi de controlorii de la CJ Dolj ce ştiu despre lucrări, atât directorul general al Direcţiei, Maria Manolache, cât şi directorul general adjunct economic, Dumitru Herăscu, au declarat că ei nu au iniţiat nici o procedură de achiziţii pentru a desemna firma care să modernizeze imobilul, că nu au semnat nici un contract de achiziţii şi că nu au dat nici un ordin de începere a lucrărilor, că nu deţin informaţii despre firma care a efectuat lucrările. Cei doi controlori au concluzionat că responsabili de situaţia de la Calafat sunt cei doi directori, care aveau obligaţia să răspundă de integritatea şi administrarea bunurilor. Controlorii au propus numirea unei comisii care să inventarieze lucrările efectuate fără documente justificative, să le evalueze, iar raportul de evaluare să fie supus aprobării conducerii Direcţiei şi apoi înregistrat în evidenţele tehnice şi contabile. Mai simplu spus, controlorii au propus ca investiţiile, oricine le-a făcut, să fie trecute în inventar.
GdS a încercat acum trei săptămâni să obţină informaţii de la firmele care au avut tangenţă cu proiectul pe care Direcţia nu a mai apucat să-l pună în practică, deoarece respectiva clădire fusese deja modernizată. Este vorba despre firma de pază Ardia, cea care a avut clădirea sub pază până în februarie 2014, despre firma de construcţii Bauhaus Trade, care a împrejmuit cu gard terenul pe care se află clădirea în cauză, şi despre firma de proiectare MND Proiect.
Firma Bauhaus Trade din Craiova a semnat pe 8 octombrie 2013 un contract cu Direcţia pentru Protecţia Copilului în valoare de 49.000 de lei plus TVA pentru împrejmuirea cu gard a terenului de sub casă. Termenul de execuţie a fost de 30 de zile. Contactat telefonic, administratorul firmei, Viorel Dorobanţu, a fost laconic. „Noi nu am avut nici o treabă cu lucrările de modernizare a clădirii. Contractul nostru a fost doar pentru gard. În perioada în care am lucrat la împrejmuire nu am văzut pe nimeni care să modernizeze casa. Când am terminat gardul, casa era în aceeaşi stare, adică de degradare“, a declarat atunci Dorobanţu, care a refuzat să poarte o discuţie în detaliu, spunând că ar pierde atât timpul redactorului, cât şi pe al său personal. Firma care a avut cea mai mare tangenţă cu modernizarea clădirii a fost cea de arhitectură, MND Proiect, al cărei administrator este arhitectul Mihaela Bălăşoiu, membru al Ordinului Arhitecţilor din România - filiala Oltenia. Telefonic, ea a precizat că nu ştie cine a lucrat la clădire, că treaba ei a fost să realizeze proiectul tehnic, că în momentul în care a fost la faţa locului clădirea nu era modernizată şi că este puţin probabil să poată sta mai mult de vorbă deoarece nu are timp. GdS l-a contactat şi pe administratorul firmei de pază Ardia Pază şi Protecţie SRL din Craiova, cea care a asigurat paza obiectivului din Calafat în urma unui contract în valoare de 200.000 de lei plus TVA semnat cu Direcţia pe 29 iulie 2013. Contractul a fost valabil până la sfârşitul anului, dar a fost prelungit până în luna februarie 2014. Administratorul Ovidiu Nadolu a precizat pentru GdS, tot laconic şi fără să dorească o întâlnire faţă în faţă, că reprezentanţii firmei nu au văzut nici o societate care să efectueze lucrări de modernizare pe perioada cât au asigurat ei paza obiectivului.
Stancu e liniştit şi face expertize
Întors în funcţia de director al Direcţiei încă de pe 14 aprilie, Florin Stancu spunea, în momentul izbucnirii scandalului, că va încerca să afle numele firmei. Nu a reuşit, iar şansele să afle ţin mai mult de soartă. Ieri, Stancu a explicat că nu a desemnat o comisie de cercetare şi nici nu a sesizat poliţia pentru că nu există nici un prejudiciu adus statului. El a precizat că i-a întrebat pe angajaţii Direcţiei dacă ştiu ceva, iar răspunsurile au fost negative. „Nu am aflat ce firmă a lucrat la Calafat şi nu am sesizat poliţia, deoarece până în momentul de faţă nu s-a stabilit nici un prejudiciu adus Direcţiei pentru Protecţia Copilului atât timp cât nu s-a solicitat şi nu s-a efectuat nici o plată pentru acele lucrări“, a spus Stancu. Întrebat cum apreciază faptul că firma care a lucrat, oricare ar fi ea, nu a avut autorizaţie de construire, Stancu a menţionat faptul că Direcţia obţinuse autorizaţiile de construcţie de la Primăria Calafat în decembrie anul trecut, dar că, în orice caz, lipsa autorizaţiei nu este un lucru care ţine de domeniul penal. De asemenea, directorul Direcţiei a precizat că ia în calcul varianta de a sesiza poliţia dacă apar elemente care să necesite acest lucru. „Am organizat o licitaţie pentru desemnarea unui evaluator care să stabilească valoarea estimată a lucrărilor efectuate acolo şi care să realizeze o expertiză prin care să se stabilească dacă lucrările prezintă siguranţă. Apoi, pe baza acestui raport de evaluare, vom actualiza valoarea de inventar a clădirii şi o vom introduce în contabilitate la noua valoare. Oricum, legea ne obligă să facem acest lucru din trei în trei ani. Dacă în urma expertizei rezultă că lucrările nu sunt corespunzătoare, atunci luăm în calcul să sesizăm poliţia, acum că aţi adus această idee în discuţie. În acest din urmă caz, ar putea fi vorba despre prejudiciul adus Direcţiei. La licitaţie nu s-a prezentat nimeni până acum“, a precizat Stancu. Întrebat dacă nu este, totuşi, curios ce firmă a intrat, fără aprobare legală, pe proprietatea Consiliului Judeţean, administrată de Direcţia pe care o conduce, Stancu a reiterat faptul că a discutat cu angajaţii din subordine care nu ştiau nimic şi că se pot afla mai multe după realizarea expertizei. Stancu nu şi-a putut explica dezinteresul firmelor de a participa la licitaţie.
Chiar dacă valoarea respectivei lucrări va fi introdusă în contabilitate pe baza raportului de evaluare, problemele nu se opresc aici. Potrivit specialiştilor în arhitectură contactaţi de GdS, Direcţia va trebui să demareze procedura de intrare în legalitate. Aceasta presupune efectuarea unei expertize de către pompieri, o expertiză a structurii de rezistenţă şi modificarea proiectului după noile coordonate de la faţa locului. Totodată, Direcţia ar trebui să fie amendată pentru lipsa autorizaţiei de construire aferentă lucrărilor executate.
Preluat:www.gds.ro