Oraşul Calafat este situat la 90 de kilometri de Craiova şi este unul dintre porturile fluvial de pe Dunăre ale României, dar şi un important punct de trecere a frontierei cu Bulgaria. Conform unei legende locale, în secolul al XI-lea, un oarecare Mihail Calafat, meşter în arta călăfătuirii, ar fi înfiinţat, pe malul Dunării, un atelier pentru repararea corăbilor. În zonă ar fi existat o colonie de pescari. Mihail Calafat a dat dovadă de iscusinţă, iar navigatorii bizantini şi cei genovezi au început să îşi aducă vasele pentru a fi reparate.
Locul unde se desfăşura acţiunea era debarcarderul, care peste ani a primit numele de Calafat. Şcoala pescuitului la Calafat Mihai Ghiga, în vîrstă de 40 de ani, povesteşte cu zîmbetul pe buze că s-a născut şi va muri pescar. A pus mâna pe undiţă la vârsta de 10 ani la Calafat, iar de atunci locul a devenit pentru Mihai cel mai pitoresc din zonă.
„Unchiul meu a fost cel care mi-a pus pentru prima dată o undiţă în mână. Îmi aduc aminte că am plecat la primele ore ale dimineţii de acasă. Se pescuia rudimentar la vremea respectivă.
Cei care aveau o undiţă erau consideraţi boieri. Prindeam peşte, însă în momentul în care ridicam undiţa pica înapoi. Îmi era necaz. Ce era sub un kilogram reuşeam să îl aduc la mal. Şcoala pescuitului am făcut-o la Calafat, iar din punctual meu de vedere zona este una de vis“, a povestit Mihai Ghiga. Legendele pescarilor Pescarii recunosc că în zonă există legende urbane legate de apă sau de pescuit. Sunt poveşti care se transmit din generaţie în generaţie şi care sunt bătute în cuie. Locuitorii susţin că în
zonă există somni uriaşi, care atacă oamenii. „Am auzit că au aproximativ 2 metri şi cântăresc 150 de kilograme. Mulţi spun că sunt peşti gigantic şi trăiesc peste 100 de ani. Eu cu mâna pe inimă recunosc că nu am văzut nici măcar unul, dar sunt poveştile pescarilor. Toată lumea ştie că sunt fantastice, iar în momentul în care le afli te gândeşti dacă sunt reale sau nu“, a mai declarat pescarul.
Mihai Ghiga a mai povestit că la Calafat a prins în urmă cu doi un crap de 13 kilograme, la boabă de porumb. „Captura mea cea mai mare a fost un somn de 40 de kilograme. Am mâncat din el la ziua mea. Ce a rămas din el am pus la păstrat pe balcon. Ultima dată când am fost la pescuit am prins o mreană de 9 kilograme, dar şi un somn de 15 kilograme. Ştiu că unii oamenii nu înţeleg pasiunea noastră, însă în momentul în care ajungi pentru prima dată la pescuit realizezi că nu mai vrei să pleci de acolo. Dacă ar fi după noi pescarii am stat pe malul lacului şi o săptămână“, a mai declarat bărbatul.
Nu spune niciodată „Baftă!“ unui pescar Urarea tradiţională pentru pescarii amatori care ajung la Calafat este întotdeauna (fără nicio excepţie): „Fir întins!“. Absolut niciodată unui pescar nu trebuie să îi urezi „Baftă“, pentru că această urare nu numai că va ţine peştele departe de momeală, dar chiar aduce ghinion. Trusa de pescuit trebuie să conţină râme negre, porumb uscat sau în lapte, cuburi de mămăligă, viermuş Pescarii au mai povestit că turiştii care vin în oraşul Calafat pot merge să viziteze bisericile „Sfântul Nicolae“', „Adormirea Maicii Domnului“', „Izvorul Tămăduirii“', monumentele închinate memoriei luptătorilor din Războiul de Independenţă din 1877 , Muzeul de Artă şi Etnografie (adăpostit de Palatul Marincu, care a fost ridicat între anii 1906-1908, după planurile arhitectului Constantin Rogalschi).
sursa:adev.ro