Cum se distruge rezervaţia ornitologică Ciuperceni-Desa, considerată unul dintre colţurile de rai ale României


Rezervaţia ornitologică din zona Ciuperceni-Desa a fost declarată arie protejată în anul 1971, prin mai multe acte normative elaborate. Teritoriul ocrotit de lege se întinde pe o suprafaţă de 200 de hectare, iar aici trăiesc peste 120 de specii de păsări, unele rare.

Rezervaţia ornitologică din zona Ciuperceni-Desa se află în zona inundabilă a Dunării, iar printre speciile de păsări care se găsesc în această zonă sunt: barza neagră, raţa pestriţă, codobatura albă, egreta mică sau stârcul roşu. Rezervaţia este inclusă în perimetrul a două situri Natura 2000 (Aria de Protecţie Specială Avifaunistică Calafat-Ciuperceni Dunăre şi situl de interes comunitar Desa-Ciuperceni), alături de alte două arii protejate de interes naţional (Balta Lata, cu o suprafaţă de 28 de hectare, şi aria protejată Balta Neagră, cu o suprafaţă de 1,20 ha, situate pe teritoriul administrativ al comunei Desa). „Balta Neagră este o baltă temporară, care seacă în timpul verilor secetoase, în timp ce bălţile Arcer şi Lata sunt permanente, fiind alimentate direct de fluviu, dar şi de izvoare subterane. Avifauna zonei inundabile reprezintă componenta faunistică cel mai bine studiată şi scoasă în evidenţă încă din secolul trecut, prin articole ştiinţifice, de către mai mulţi specialişti ornitologi. Cele mai recente menţiuni despre avifauna din acest teritoriu au fost publicate de Mirela Sabina Ridiche muzeograf şi ornitolog în cadrul Muzeului Olteniei Craiova. Lista păsărilor inventariate de domnia sa în situl Natura 2000 Calafat-Ciuperceni-Dunăre cuprinde un număr de 127 de specii, din care un număr de 36 sunt înscrise în Anexa 1 a Directivei Păsări a Consiliului European, făcând obiectul măsurilor speciale de conservare, iar 21 de specii sunt incluse în Lista Roşie a vertebratelor din România, fiind specii ce necesită măsuri stricte de protecţie. Exemplificăm câteva dintre acestea: cormoranul mic, stârcul de noapte, stârcul galben, stârcul purpuriu, egreta mică, egreta mare, lopătarul, barza albă, barza neagră, raţa roşie, vulturul codalb, pasărea ogorului“, a precizat Mirela Sabina Ridiche, muzeograf la Secţia de Ştiinţele Naturii din cadrul Muzeului Oltenia.


Oamenii au declarat că din punctul lor de vedere rezervaţia ornitologică din zona Ciuperceni-Desa este protejată prin lege doar în acte.

Locul este de vis, dar nu este întreţinut absolut deloc. Peste tot sunt numai gunoaie, iar din puncul meu de vedere este păcat. În zonă poţi admira specii de păsări rare. Nu mulţi pot vedea barza neagră, raţa roşie sau pasărea ogorului. Sper şi îmi doresc din tot sufletul să se facă ceva pentru această zonă. Oamenii nu au înţeles sensul cuvântului arie protejată prin lege“, a povestit Marin Ionescu, vizitator.

Importanţa ornitologică a zonei inundabile dintre Calafat şi Ghidici rezidă şi din faptul că aceasta face parte din ruta de migraţie a păsărilor care se deplasează de-a lungul fluviului Dunărea, din locurile natale spre cele de iernat şi invers. Dovadă în acest sens sunt păsările marcate cu inele în locurile de cuibărit şi regăsite pe bălţile de la sud de Calafat sau Desa-Ciuperceni. Specialiştii spun că au fost recuperate inele de la un cadavru de barză neagră inelată în Slovacia. În plus, un exemplar de stârc lopătar marcat cu inele la ambele picioare în Voievodina-Serbia a fost găsit imobilizat într-o plasă pescărească pe malul Dunării, în dreptul localităţii Desa. „Ca urmare a sistematizării demarate în a doua jumătate a secolului XX, peisajul din lunca inundabilă a fost modificat în proporţie de 80-90%, vechea morfologie a Luncii Dunării (cu imense acumulări de nisipuri mobile şi imobile, cu relief haotic de dune dispuse în fascicule, cu depresiuni şi cuvete lacustre printre ele), păstrându-se doar în sectorul neîndiguit Ghidici – Ciuperceni. Aici se mai menţin încă, în stare naturală, bălţile Ţarova, Lata, Arcer ş.a. cu stufării întinse, păduri de luncă cu specii de salcie, plop şi, pe alocuri, exemplare seculare de dud şi stejar brumăriu. Covorul vegetal  ierbos, bine închegat formează păşuni şi fâneţe productive şi suculente ce sunt intens valorificate de crescătorii de animale, în special ovine. Solurile din această zonă sunt aluvionare, fiind constituite din depozite fluviatile, climatul este temperat continental cu veri călduroase şi cu perioade de ariditate maximă. Mozaicul de biotopuri (bălţi, gârle, mlaştini, păduri de foioase, tufărişuri, pajişti, terenuri arabile), din acest segment de luncă inundabilă, generează o biodiversitate complexă şi valoroasă care se impune a fi conservată in situ. În acest sens, teritoriul din segmentul neîndiguit al Luncii Dunării, de la sud de localităţile Calafat - Ciuperceni - Desa - Poiana Mare - Piscu Vechi - Ghidici până la Dunăre (km fluviatili 760-714)  a fost integrat în reţeaua ecologică europeană Natura 2000, cu statut de Arie de Protecţie Specială Avifaunistică (ROSPA0013 Calafat-Ciuperceni-Dunăre), conform Hotărârii Guvernamentale Nr. 1284 din 24.10.2007, dar şi ca Sit de Interes Comunitar (ROSCI0039 Ciuperceni-Desa), conform Ordinului Ministerial Nr. 1964 din 13.12.2007“, a mai spus Mirela Sabina Ridiche, muzeograf la Secţia de Ştiinţele Naturii din cadrul Muzeului Oltenia.


Există o serie de factori antropici care exercită o presiunea negativă asupra comunităţilor de păsări din ecosistemele zonei inundabile. Activităţile umane cu efecte negative sunt atât de natură economică (lucrări silvice, lucrări agricole, păşunatul animalelor domestice) cât şi de agrement (vânătoarea, pescuitul individual, turismul neorganizat). Amprenta cea mai pronunţată este lăsată de deşeurile abandonate cu precădere de localnici, în tot perimetrul sitului Natura 2000, de păşunatul turmelor de oi şi capre, de porcii domestici lăsati în libertate nesupravegheaţi şi de pescuitul individual derulat în toate perioadele anului, se arată într-un raport despre starea rezervaţiei naturale.


"Ca răspuns la efectele cauzate de activităţile antropice asupra comunităţilor de păsări au fost promovate diverse soluţii de ameliorare şi reabilitare a habitatelor şi speciilor de păsări care le populează, printre acestea sugerând aplicarea de măsuri coercitive pentru abandonarea deşeurilor, braconaj şi hoinăritul nesupravegheat al porcilor domestici în ariile protejate. Pentru aceasta este însă nevoie de o cooperare şi implicare activă a custozilor ariilor protejate, a consiliilor locale şi proprietarilor de terenuri din sit. Numai astfel putem spera la o exploatare şi dezvoltare pe termen lung a zonei inundabile a luncii Dunării dintre Calafat şi Ghidici“, a mai declarat Mirela Sabina Ridiche, muzeograf la Secţia de Ştiinţele Naturii din cadrul Muzeului Oltenia.

sursa:adevarul.ro

Trimiteți un comentariu

Politica de comentarii: Vă rugăm să scrieți comentariile dvs. conform subiectului postării acestei pagini. Comentariile care conțin linkuri nu vor fi afișate până la aprobare.