Prima atestare documentară păstrată, referitoare la Calafat datează din 1424: Vama de la Calafat, care în secolele XV - XVI devine punctul de tranzit cel mai important pentru comerţul Ţării Româneşti cu Peninsula Balcanică.
Ipoteza originii genoveze
B. P. Hasdeu a fost primul istoric care a emis ipoteza originii genoveze a Calafatului medieval. La rândul său, A.D. Xenopol, îmbrăţişând ideea lui Haşdeu, a sustinut că genovezii "par să fi întemeiat porturile dunărene Giurgiu, aşa numit San Giorgio, patronul Genovei şi Calafatului, de la calafatare - a unge corabiile cu duhot". Este, de altfel, perioada când traficului intens pe Dunăre i se adaugă negustorii genovezi, ca urmare a încheierii tratatului de la Nymphaion, dintre Genova şi Imperiul Bizantin, din 13 martie 1261.
Originea genoveză este susţinută şi în alte lucrări mai vechi sau mai noi.
Amintim, între acestea, pe cea scrisă de C. Buchholtzer şi P. Rotaru, lucrarea "Pe firul Dunării. De la Baziaş la Marea Neagră", "Dicţionarul geografic al judeţului Dolj", "Dunărea. Privire istorică, economică şi politică".
în sfârşit, amintim lucrarea lui Al. Cebuc şi C. Mocanu, care pledând pentru aceeaşi ipotezş, susţin că genovezii, concurenţii veneţienilor, ajutaţi de moldoveni, împing comerţul lor pe Dunăre pâna la Calafat, servindu-se de diferite nave.
Ipoteza originii bizantine
Alţi istorici susţin originea bizantină a toponimicului local. Aşa, de pildă, C.C. Giurescu, după ce menţionează existenţa Calafatului "înainte de Basarab întemeietorul", deci sfârşitul secolului al XII-lea şi începutul secolului al XIV-lea, arată că denumirea de Calafat "redă exact grecescul Kalafatis, care îndeamnă cel ce smoleşte vasele". În acest loc, presupune C.C. Giurescu, trebuie să fi fost o "escala, o schela... unde se încărcau grânele Olteniei şi se călăfătuiau vasele".
Aceeaăi origine bizantină a numelui aşezării o susţine şi Nicolae Iorga, care afima ca denumirea de Calafat ar veni de la un nume grecesc de persoană, anume Kalafatis, nume foarte răspândit la Bizanţ. Tot pentru originea bizantină a toponimicului Calafat se pronunţă şi autorii unei lucrări de istoria bisericii române, care susţin că "pe Dunăre, bizantinii au dat denumirile greceşti localităţilor... Maglavit, Calafat, Corabia, Zimnicea etc.".
Legenda locală
Legenda locală pledează pentru ideea că străvechea aşezare a Calafatului ar fi fost la origine o mică colonie de pescari. Potrivit unei legende, în secolul al XI-lea, mai precis prin anii 1040 - 1042, un oarecare Mihail Calafat, meşter în arta călăfătuirii, găsind pe aceste meleaguri o aşezare propice pentru executarea meseriei lui, ar fi înfinţat, pe malul Dunării, un atelier pentru repararea şi smolirea corăbiilor, fapt care a făcut ca navigatorii bizantini, iar apoi şi cei genovezi, atraşi de iscusinţa sa, să-şi aducă vasele pentru a fi reparate. Potrivit aceleiaşi legende, locul unic unde se efectua operaţiunea de călăfătuire era la debarcaderul de lânga această aşezare care, ulterior, a primit numele de Calafat.
Originea Calafatului
Indiferent de una sau alta din ipotezele privind originea numelui Calafat, cert este că aşezarea datează din epoci străvechi, cumulând de-a lungul mileniilor paleolitice şi neolitice, în epoca fierului şi pretracică, valorile anticelor civilizaţii din spaţiul egeeano-carpatic.
O tipografie şi un ziar
În anul 1904 la Tipografia aparţinând lui Petre Ghergulescu din Calafat s-a tipărit primul ziar local intitulat "Valul Dunării".
