Podul de la Calafat, nereguli de 250 de milioane euro

Coridorul IV Paneuropean de transport, care leagă nordul Germaniei de Istanb, se va îmbogăţi în jumătatea sudică, de luna viitoare, cu un nou pod peste fluviul Dunăre. Litigioasa construcţie de aproape doi kilometri lungime, cu două benzi pe sensul de mers şi cale ferată, nu este nici pe departe pregătită pentru a prelua traficul internaţional rutier şi feroviar. CNADNR a abandonat procedurile de expropriere a imobilelor din zonă, se poticneşte la capitolul eliberare de roviniete şi a omis să refacă infrastructura rutieră, DN 56 Craiova-Calafat, conform caietului de sarcini.

Mult discutatul pod peste Dunăre de la Calafat este râvnit de autorităţi încă din perioada interbelică. Premierii României şi Bulgariei au semnat acordul pentru construirea podului în martie 2000. Întrucât fondurile erau insuficiente, iar investiţia s-a ridicat la peste 250 milioane de euro, aproape dublu faţă de estimările din primul an, tăierea panglicii inaugurale nu s-a produs nici azi. Proiectul construcţiei este dezvoltat de autorităţile bulgare, cofinanţat de Uniunea Europeană, iar contractul de construire a fost dus la capăt de spaniolii de la FCC. Părţii române i-a revenit construirea infrastructurii rutiere şi feroviare care să fie racordată la pod, dar şi un punct vamal şi unul de taxare.

„Administratorul podului să angajeze calafeteni!“

Conform informaţiilor furnizate de partea bulgară, podul va fi administrat de o societate mixtă. „Ştiu că va avea sediul la Vidin şi o filială la Calafat. Veniturile din taxe vor fi împărţite între Bulgaria şi România proporţional în funcţie de investiţii. Pe mine mă interesează să scad rata şomajului la noi în municipiu şi să fac presiuni ca să fie angajaţi oameni din oraş, nu să aducă personal din alte părţi“,a spus Mircea Guţă, primarul Calafatului. La începutul acestei luni s-a organizat la Sofia o licitaţie pentru alegerea companiei care va elabora sistemul electronic pentru plata taxelor de pod.

Taxarea la traversare va falimenta  SPET-ul Păuneştilor

Sistemul de taxare va funcţiona în limbile română, bulgară şi engleză, iar taxa percepută pentru traversare va porni de la doi euro în cazul autoturismelor şi va creşte în cazul vehiculelor cu masa între 3,5 şi 7,5 tone la 12 euro, cele de până la 12  tone vor plăti 18 euro, camioanele de peste 12 tone cu maxim trei axe vor plăti 25 euro, iar cele cu patru şi mai multe axe – 37 euro. Interesant este că aceste tarife sunt la la jumătate faţă de cele practicate de feribot. La Bechet, tariful SPET pentru un TIR de 12 tone era de 97 de euro şi creşte odată cu tonele de încărcătură, în vreme ce traversarea Dunării pe podul de la Calafat îl va costa pe tirist numai 22 de euro. De menţionat că până la această oră nu există niciun dispozitiv de cântărire a gabaritului, deci nu se poate suprataxa gabaritul depăşit. În ce măsură va exploda evaziunea fiscală, rămâne de văzut. Pe acest model, un TIR cu 30 de tone cu banane poate intra în ţară, dar trece prin contabilitate numai 12 tone, restul urmând a fi vândute la negru. Scenariul pare verosimil atâta vreme cât tiristul achită tariful maximal, pentru gabarit de plus 12 tone. În ceea ce priveşte hodorogita infrastructură, după ce va fi călcată de roţile a 100.000 de vehicule de mare tonaj anual, cu siguranţă va avea nevoie de mai multe cârpeli decât i se oferă azi.

Reabilitarea infrastructurii, felia românilor

Conform acordului, partea românească trebuia să pună la punct infrastructura rutieră şi feroviară. În jumătatea bulgărească, drumul care leagă Sofia de Vidin este impecabil, în vreme ce prelungirea pe teritoriul românesc a Drumului European 79, respectiv Drumul Naţional 56 Calafat – Craiova, e o şosea hârbuită, îngustă, cu o singură bandă pe sens. Conform Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumri Naţionale din România, s-a semnat contractul de modernizare a celor 84 de kilometri de șosea dintre Craiova și Calafat, însă lucrările nu vor fi încheiate nici sfârșitul acestui an. Mai greu să se încheie ceva ce nici nu a început. Conform deciziei companiei, reabilitarea presupune refacerea asfaltului, nicidecum lărgirea drumului la două benzi pe sens.

Exproprierile, abandonate din faşă – „Nu mai e nevoie de pământul nostru“

CNADNR hotărăşte, prin H833/2012, declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul lucrărilor de utilitate publică reabilitare DN 56 Calafat-Craiova. Pe lista persoanelor fizice şi juridice ce urmau a fi expropriate se află nu mai puţin de 649 de nume. Suma totală pe care Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii ar fi trebuit să o vireze celor 649 de proprietar se ridică la 94.202, 68 de lei şi reprezintă o suprafată ce totalizează 47.721,08 metri pătraţi. În teorie sună bine, însă, din cele 219 persoane fizice şi juridice din Podari, prima localitate între Craiova şi Calafat, nici măcar una nu a finalizat exproprierile. Povestea se repetă şi în localităţile Radovan, Perişor, Galicea, Giubega, Moţăţei, Maglavit şi Calafat. „Am fost contactat vara trecută de cineva de la Transporturi. Mi s-a spus că mi se va vira într-un cont o sumă pentru exproprierea unei parcele situate în apropierea podului. Cică acolo ar urma să se construiască punct de eliberare roviniete. Dar ni s-a transmis că nu mai e nevoie de pământul nostru“, a spus administratorul societăţii CS Beică & Son SRL din municipiul Calafat. Duma Truks, colosul care vinde camioane la Podari, urmează a fi uşurat de 65.651 metri pătraţi de către Ministerul Transporturilor, dar administratorul societăţii nu este îngrijorat, întrucât procedurile au fost abandonate: primăvara aceasta, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a anunţat că nu mai are finanţare pentru reabilitarea drumului dintre Calafat şi Craiova.

Defuncţii şi moştenitorii, nelămuriţi de situaţia banilor ministeriali

O altă hotărâre luată de CNADNR, H576/ 2009, privind procedurile de expropriere  a imobilelor pe amplasamentului „Infrastructură conexă pe teritoriul construirii podului“ a fost publicată în Monitorul Oficial. Lista conţine 112 persoane fizice şi juridice care deţin 267,851 metri pătraţi vizaţi de Transporturi. În multe situaţii proprietarii au decedat, însă moştenitorii nu s-au sinchisit să se ocupe de documentaţie şi să intre în posesia bunurilor lăsate de părinţi. Spre exemplu, defuncta Ciuperceanu Paraschiva este moştenită de Pârvuleţu Milică. Obiectul moştenirii este o bucată de pământ de 25 de metri pătraţi. „Eu nu îmi bat capul cu succesiunea pentru o palmă de pământ. Mă costă 3.300 de lei actele, iar Ministerul Transporturilor vrea să îmi dea 30 de lei/m2. Pentru mine nu face daraua cât ocaua“, a spus Milică Pârvuleţu.

,Tăierea de moţ, păsuită la nesfârşit

Cu toate că premierul Ponta susţine că lucrările proiectului pe felia românească sunt finalizate din septembrie 2011, iar pentru partea bulgară încă din septembrie 2010, s-a amânat inaugurarea în repetate rânduri. În primă fază s-a tărăgănat pentru februarie 2012, apoi pentru noiembrie 2012, mai 2013 şi acum iunie 2013. Cu puţin noroc şi mai multe proceduri incomplete, traficul pe pod se va derula de luna viitoare.

Sursa:www.dolj.gorj-domino.com