În ultimii ani, numeroşi tineri din Vidin şi din satele învecinate au ales să studieze în cadrul celor două Universităţi din Craiova, după ce au urmat cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie română organizate chiar la ei acasă, de profesori de etnie română din Bulgaria şi profesori din România. În prezent, 33 de tineri bulgari se află la Craiova în anul pregătitor, optând aici pentru facultăți precum Medicină, Drept, Științe Politice, Biologie ori Marketing. Un astfel de curs este susţinut la Vidin de Uniunea Etnicilor Români „AVE”, printr-un proiect derulat în perioada ianuarie-decembrie 2015 cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe, prin Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP). După estimările asociaţiilor româneşti, numărul românilor din Bulgaria se ridică în prezent la aproximativ 150.000. Cu toate acestea, ei nu beneficiază de învăţământ primar şi secundar în limba română.
Cei mai mulţi români din Bulgaria locuiesc astăzi în regiunea Vidin: sunt a doua comunitate ca număr din ţara vecină. Cei mai tineri vorbesc însă din ce în ce mai puţin româna. Îşi doresc o şcoală pentru copiii lor, însă oficial ea nu există. Guvernul de la Sofia îi lipseşte în continuare pe românii de aici de dreptul de a învăţa în limba maternă.
Astăzi, în Bulgaria mai există o singură şcoală românească: Liceul „Mihai Eminescu” de la Sofia, care şi-a reluat activitatea în 1999, după o întrerupere de 51 de ani. Este considerat însă de mulţi un „liceu de faţadă”: „Liceul a fost deschis la Sofia, acolo unde sunt 100 de români, în loc să fie amplasat în regiunea Vidinului, unde este o masă compactă de români, în număr de 50 de mii”, susţin voci din Bulgaria. Simultan, a fost reînfiinţat la Bucureşti Liceul Bulgar „Hristo Botev”.
În ceea ce priveşte învăţământul superior, în Bulgaria funcţionează la Universitatea „Kliment Ohridski” din Sofia un lectorat de limba română în cadrul Catedrei de Limbi Romanice. De asemenea, la Universitatea „Kiril şi Metodie” din Veliko Târnovo există un lectorat de limba română, creat pe bază de reciprocitate. Un lectorat de limba bulgară fiinţează şi în cadrul Universităţii din Craiova încă din 1975, cu bibliotecă și o bună dotare tehnologică.
Etnicii români din Vidin şi din zonele învecinate au noroc însă cu organizaţii care derulează cursuri de limba română. Şi nu numai de limbă, ci şi de cultură şi civilizaţie, pentru ca fiii şi nepoţii lor să nu îşi uite originile. Un astfel de curs are loc printr-un proiect ce vizează „Sprijinirea înfiinţării de clase-pilot cu predare în limba română, în state cu comunităţi româneşti numeroase”, derulat prin intermediul Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP) din cadrul Ministerului român al Afacerilor Externe.
„Cursurile sunt frecventate de la copiii de grădiniţă până la adulţi, cu toţii etnici români, unii vorbitori de română care vor să îşi perfecţioneze limba, alţii cu mai puţine cunoştinţe, dar care vor să înveţe”, explică Lucia Gheorghiev, profesor de limba română la Vidin, care susține cursuri în cadrul proiectului implementat de Uniunea Etnicilor Români „AVE”. Aproximativ 25 de persoane vin la cursul ei, iar alte 15 la cel susţinut, tot la Vidin, de prof. Albena Borisova.
Cursurile oferă noţiuni de lexic românesc, corectitudine gramaticală, morfologie şi stilistică românească, conversaţie, dându-le celor care le frecventează posibilitatea de a intra în contact cu limba română literară. „Pentru cei mai mici dintre elevi folosim Abecedarul şi manuale din România, plus alte materiale didactice avizate de Ministerul român al Educaţiei. Pentru cursanţii mai mari avem un manual pentru studenţi străini. De asemenea, le punem la dispoziţie diverse cărţi de istorie, de geografie ori albume”, mai spune prof. Lucia Gheorghiev. Cursurile au loc în fiecare zi de joi şi sâmbătă şi se desfăşoare pe grupe, în funcţie de nivelul de pregătire al participanţilor.
Dar nu numai la Vidin etnicii români beneficiază de astfel de cursuri. Alte mii de români trăiesc în satele din jurul Vidinului, iar copiii lor au şansa să vorbească şi să scrie limba maternă. Pentru că, prin acelaşi proiect, cursurile se desfăşoară şi în satul Gâmzova, fiind susţinute, pentru 35 de tineri, de profesorii pensionari Olga Nicova şi Simeon Nicov. De altfel, aceştia sunt recunoscuţi pentru iniţiativa lor, încă din 2004 deschizând uşa propriei case pentru cei care, ca şi ei, iubesc limba română şi vor să o înveţe. Ba, mai mult, culeg folclor de 40 de ani, conduc un ansamblu de datini şi obiceiuri şi au învăţat sute de copii să cânte la fluier. Alţi 14 copii merg la cursurile de română din localitatea Kosovo, profesor fiindu-le aici Milena Petrova.
Lipsiţi de şcoli în limba maternă, copiii români din Bulgaria învaţă, totuşi, româneşte, deşi nu în condiţiile pe care o instituţie de învăţământ oficială le poate oferi. Mai târziu, nu puţini dintre aceşti tineri vin să îşi continue studiile în România. Şcoala din comunitatea românilor din Vidin se mândreşte cu destui studenţi care frecventează una din facultăţile Universităţii din Craiova sau pe cele ale Universităţii de Medicină şi Farmacie de aici. Reuşita lor este deopotrivă a profesorilor lor din Bulgaria, recunoaşte Lucica Gheorghiev, bucuroasă că îşi poate continua munca la catedră graţie sprijinului financiar prin proiecte precum cel derulat prin DPRRP. Pentru că au fost şi perioade în care finanţarea n-a existat, iar cursurile au fost susţinute în mod voluntar…
Lectoratul bulgar al Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii din Craiova a fost înfiinţat în urma semnării, în anul 1975, a convenţiei de colaborare dintre Universitatea din Craiova şi Universitatea Veliko Târnovo din Bulgaria, deservind studenţii şi cadrele didactice din întreaga universitate. Potrivit site-ului instituției, Lectoratul bulgar dispune de un fond de carte de peste 800 de volume de lingvistică, literatură, istorie, civilizaţie, dicţionare, carte tehnică etc. Beneficiază, de asemenea, de o bogată colecţie de DVD-uri și casete video. Dotarea tehnologică şi biblioteca permit desfăşurarea unei activităţi didactice care are ca obiective familiarizarea studenţilor cu limba, cultura şi civilizaţia bulgară; familiarizarea studenţilor cu valorile literaturii bulgare, cu evoluţia curentelor estetice, a gustului şi a modificărilor intervenite în evoluţia ei; cunoaşterea celor mai reprezentative texte din literatura bulgară; însuşirea deprinderilor de traducere şi retroversiune.
sursa:cvlpress.ro
Cei mai mulţi români din Bulgaria locuiesc astăzi în regiunea Vidin: sunt a doua comunitate ca număr din ţara vecină. Cei mai tineri vorbesc însă din ce în ce mai puţin româna. Îşi doresc o şcoală pentru copiii lor, însă oficial ea nu există. Guvernul de la Sofia îi lipseşte în continuare pe românii de aici de dreptul de a învăţa în limba maternă.
Astăzi, în Bulgaria mai există o singură şcoală românească: Liceul „Mihai Eminescu” de la Sofia, care şi-a reluat activitatea în 1999, după o întrerupere de 51 de ani. Este considerat însă de mulţi un „liceu de faţadă”: „Liceul a fost deschis la Sofia, acolo unde sunt 100 de români, în loc să fie amplasat în regiunea Vidinului, unde este o masă compactă de români, în număr de 50 de mii”, susţin voci din Bulgaria. Simultan, a fost reînfiinţat la Bucureşti Liceul Bulgar „Hristo Botev”.
În ceea ce priveşte învăţământul superior, în Bulgaria funcţionează la Universitatea „Kliment Ohridski” din Sofia un lectorat de limba română în cadrul Catedrei de Limbi Romanice. De asemenea, la Universitatea „Kiril şi Metodie” din Veliko Târnovo există un lectorat de limba română, creat pe bază de reciprocitate. Un lectorat de limba bulgară fiinţează şi în cadrul Universităţii din Craiova încă din 1975, cu bibliotecă și o bună dotare tehnologică.
Aproape 100 de etnici au ocazia să studieze la clasele-pilot cu predare în limba română
Etnicii români din Vidin şi din zonele învecinate au noroc însă cu organizaţii care derulează cursuri de limba română. Şi nu numai de limbă, ci şi de cultură şi civilizaţie, pentru ca fiii şi nepoţii lor să nu îşi uite originile. Un astfel de curs are loc printr-un proiect ce vizează „Sprijinirea înfiinţării de clase-pilot cu predare în limba română, în state cu comunităţi româneşti numeroase”, derulat prin intermediul Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP) din cadrul Ministerului român al Afacerilor Externe.
„Cursurile sunt frecventate de la copiii de grădiniţă până la adulţi, cu toţii etnici români, unii vorbitori de română care vor să îşi perfecţioneze limba, alţii cu mai puţine cunoştinţe, dar care vor să înveţe”, explică Lucia Gheorghiev, profesor de limba română la Vidin, care susține cursuri în cadrul proiectului implementat de Uniunea Etnicilor Români „AVE”. Aproximativ 25 de persoane vin la cursul ei, iar alte 15 la cel susţinut, tot la Vidin, de prof. Albena Borisova.
La Gâmzova, doi profesori pensionari îi strâng pe copii la ei acasă şi îi învaţă româneşte
Cursurile oferă noţiuni de lexic românesc, corectitudine gramaticală, morfologie şi stilistică românească, conversaţie, dându-le celor care le frecventează posibilitatea de a intra în contact cu limba română literară. „Pentru cei mai mici dintre elevi folosim Abecedarul şi manuale din România, plus alte materiale didactice avizate de Ministerul român al Educaţiei. Pentru cursanţii mai mari avem un manual pentru studenţi străini. De asemenea, le punem la dispoziţie diverse cărţi de istorie, de geografie ori albume”, mai spune prof. Lucia Gheorghiev. Cursurile au loc în fiecare zi de joi şi sâmbătă şi se desfăşoare pe grupe, în funcţie de nivelul de pregătire al participanţilor.
Dar nu numai la Vidin etnicii români beneficiază de astfel de cursuri. Alte mii de români trăiesc în satele din jurul Vidinului, iar copiii lor au şansa să vorbească şi să scrie limba maternă. Pentru că, prin acelaşi proiect, cursurile se desfăşoară şi în satul Gâmzova, fiind susţinute, pentru 35 de tineri, de profesorii pensionari Olga Nicova şi Simeon Nicov. De altfel, aceştia sunt recunoscuţi pentru iniţiativa lor, încă din 2004 deschizând uşa propriei case pentru cei care, ca şi ei, iubesc limba română şi vor să o înveţe. Ba, mai mult, culeg folclor de 40 de ani, conduc un ansamblu de datini şi obiceiuri şi au învăţat sute de copii să cânte la fluier. Alţi 14 copii merg la cursurile de română din localitatea Kosovo, profesor fiindu-le aici Milena Petrova.
Lipsiţi de şcoli în limba maternă, copiii români din Bulgaria învaţă, totuşi, româneşte, deşi nu în condiţiile pe care o instituţie de învăţământ oficială le poate oferi. Mai târziu, nu puţini dintre aceşti tineri vin să îşi continue studiile în România. Şcoala din comunitatea românilor din Vidin se mândreşte cu destui studenţi care frecventează una din facultăţile Universităţii din Craiova sau pe cele ale Universităţii de Medicină şi Farmacie de aici. Reuşita lor este deopotrivă a profesorilor lor din Bulgaria, recunoaşte Lucica Gheorghiev, bucuroasă că îşi poate continua munca la catedră graţie sprijinului financiar prin proiecte precum cel derulat prin DPRRP. Pentru că au fost şi perioade în care finanţarea n-a existat, iar cursurile au fost susţinute în mod voluntar…
Lectoratul bulgar al Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii din Craiova a fost înfiinţat în urma semnării, în anul 1975, a convenţiei de colaborare dintre Universitatea din Craiova şi Universitatea Veliko Târnovo din Bulgaria, deservind studenţii şi cadrele didactice din întreaga universitate. Potrivit site-ului instituției, Lectoratul bulgar dispune de un fond de carte de peste 800 de volume de lingvistică, literatură, istorie, civilizaţie, dicţionare, carte tehnică etc. Beneficiază, de asemenea, de o bogată colecţie de DVD-uri și casete video. Dotarea tehnologică şi biblioteca permit desfăşurarea unei activităţi didactice care are ca obiective familiarizarea studenţilor cu limba, cultura şi civilizaţia bulgară; familiarizarea studenţilor cu valorile literaturii bulgare, cu evoluţia curentelor estetice, a gustului şi a modificărilor intervenite în evoluţia ei; cunoaşterea celor mai reprezentative texte din literatura bulgară; însuşirea deprinderilor de traducere şi retroversiune.
sursa:cvlpress.ro
